Ciuperca Alba

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Ciuperca Alba.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Maria Apahidean

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Introducere

Ciupercile au fost apreciate din cele mai vechi timpuri, fapt atestat şi de însemnările făcute de vechii romani. Medicul şi botanistul grec Dionisie (sec.I) tratează în lucrarea sa “Despre mijloacele de vindecare şi medicamente de origine vegetală” obţinute din ciuperci.

La început ciupercile recoltate din flora spontană au fost consumate datorită gustului şi aromei specifice iar mai târziu s-a trecut empiric la introducera lor în cultură.

În anul 1990 producţia mondială de ciuperci cultivate a fost de circa 3 763 000 t. Dintre speciile cultivate primul loc îl ocupă Agaricus bisporus (champinion sau ciuperca albă).

Din punct de veder chimic ciupercile conţin 82-92% apă şi între 8-18% proteine, hidraţi de carbon, lipide, vitamine şi săruri minerale. Unele ciuperci mai conţin şi substanţe tanante şi uleiuri eterice.

Proteinele sunt asemănătoare cu cele din carne şi au rol plastic în creşterea şi refacerea ţesuturilor. Participă de asemenea la formarea hormonilor şi enzimelor, la apărarea organismului împotriva infecţiilor, iar în lipsa lipidelor şi glucidelor pot constitui materiale energetice pentru corpul uman. Proteinele din ciuperci conţin 10 aminoacizi esenţiali care se găsesc de obicei în albuşul de ou (ex. albumina), în lapte (ex. caseina), în grâu (gliadina).

Hidraţii de carbon în ciupercile uscate se găsesc într-un procent de 6% fiind reprezentaţi de manită, glucoză, trehaloză, glicogen. Din acest considerent ciupercile au fost denumite şi “carne vegetală”.

Lipidele se găsesc sub formă combinată, în cantităţi de 0,5% în ciupercile proaspete şi reprezită o sursă de energie pentru organism. Un gram de lipide produce 9 calorii. Lipidele în organism au rolul de a transporta vitaminele, de regenerare a ţesuturilor, intră în alcătuirea sistemului nervos, contribuie la formarea anticorpilor.

Ciupercile sunt de asemenea singurele plante care conţin vitamin din complexul B (thiamina, biotina, acidul nicotinic, acidul pantolitic), vitamina D (specifică cărnii de peşte), vitaminele A, C, PP. Acestea contribuie la creşterea şi dezvoltarea organismului, măresc rezistenţa acestuia şi fortifică sistemul nervos.

Substanţele minerale din ciuperci sunt în proporţie de 0.5-1.5% din care amintim K, P, Si şi în cantităţi mai mici Na, Cl, Ca. Aceste substanţe minerale intră în compoziţia celulelor şi a sângelui. Conţinutul de acizi a ciupercilor de cultură este mai scăzut fiind reprezentat de acidul malic şi acidul citric.

Dintre enzime în ciuperci regăsim tripsina.

Ciupercile au gust şi aromă deosebită. Ele pot fi consumate şi de diabetici deoarece nu conţin amidon. Există o gamă largă de preparate culinare cu ciuperci, ele putând fi conservate şi pentru iarnă.

Multe genuri de ciuperci sunt utilizate în industria farmaceutică. Din ele se extrag antibiotice şi au virtuţii antitumorale, imunologice, anticolesterol, homeostatice, laxative.

Ciuperca albă are acţiune mineralizantă asupra organismului datorită conţinutului bogat în substanţe minerale fiind recomandată în stări de oboseală şi de anemii avînd deasemenea şi însuşiri antibiotice.

Descrierea ciupercii albe

Agaricus bisporus face parte din Filumul Mycophyta, Clasa Basidiomicete, Familia Agaricaceae.

Ciuperca albă,este ciuperca de cultură cea mai răspândită în ţara nostră şi pe glob, fiind cel mai mult studiată şi prezentând un număr mare de tulpini. Ciuperca prezintă două părţi distincte: o parte în substrat şi o parte aeriană. Partea îngropată este reprezentată de un miceliu ce rezultă din împletitura hifelor crescute din miceliul însămânţat. Din aceste hife în substrat iau naştere primordiile sau butonii de fructificare. Partea aeriană se numeşte basidiofruct sau carpofor. Acesta este format din: picior (stipes) şi pălărie (pileus).

În ţara noastră sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare albă, crem şi brună pretabile atât la cultura clasică, în sistem gospodăresc, cât şi la cea intensivă în ciupercării industriale.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ciuperca Alba.doc

Alte informatii

Cultura ciupercii albe, Facultatea de horticultura, Cluj.