Clasa insectă supraordinul coleopteroidea ordinul coleoptera

Vieţuitoarele aparţinând clasei Insecta (insectum = secţionat, segmentat) sau Hexapoda (hexa = şase, podos = picior) constituie un grup evoluat al încrengăturii Arthropoda.

Ele reprezintă peste 70% din totalul speciilor regnului animal şi sunt răspândite pretutindeni fiind adaptate la cele mai variate condiţii ecologice.

Coleopterele constituie ordinul cel mai bogat în specii din tot regnul animal, numarul speciilor depasind 370 000. Aceasta cifra nu reprezinta insa decat o mica parte din coleopterele existente in prezent pe Terra, deoarece ordinul este putin studiat intr-o serie de zone tropicale si ecuatoriale de pe glob, iar numarul de taxoni descrisi este atat de mare incat se estimeaza ca numarul total de specii de coleoptere ar atinge cifra de 5 000 000 sau chiar mai mult.

Caracterul de baza al acestui grup este reprezentat de puternica impregnare a corpului cu chitina si de aripile lor anterioare îngroşate, numite elitre, care, în stare de repaos, apără ca nişte capace aripile fine, posterioare.

În timpul zborului numai aripile

posterioare servesc ca organe de zbor

pe când elitrele stau întinse

sau sunt ţinute închise.

Capul de regula globulos sau eliptic, ortognat sau prognat, cu doi ochi compusi si o pereche de antene diners conformate. Datorita puternicei chitinizari a capsulei cefalice, acelii dispar la cea mai mare parte a speciilor.

Aparatul bucal, cu toata marea diversificare a grupului, este de tip primitiv, fiind adaptat la rupt si mestecat. Toracele are primul segment liber, mezo si metatoracele fiind sudate. Protoracele este puternic chitinizat, prezentand adesea o prelungire anterioara care protejeaza capul.

Picioarele sunt adaptate primitiv la mers si alergat, dar pot prezenta adaptari secundare la sapat sau inot.

Aripile posterioare sunt alungite, cu un numar mic de nervuri dispus caracteristic. Fata de alte grupe de coleoptere se remarca modul particular de indoire a aripii posterioare in repaus si chitinizarea puternica a nervurilor. Exista si specii de coleoptere la care aripile posterioare dispar, datorita modului de viata.

Abdomenul, sudat de torace la nivelul primului segment, prezinta o serie de modificari ale sternitelor primelor segmente; de asemenea, nu prezinta cerci iar dorsal este mult mai slab chitinizat, comparativ cu partile laterale si ventrale, datorita faptului ca este protejat de elitre.

Dezvoltarea are loc cu metamorfoza completa (ou – larva –pupa –adult), larvele fiind oligopode de mai multe tipuri, iar pupele sunt libere.

Regimul alimentar este extrem de variat, existand coleoptere vegetariene si coleoptere carnivore.

Coleopterele vegetariene: se hranesc cu radacinile, frunzele sau tulpinile plantelor de cultura, din eceasta cauza ele fiind daunatoare omului.