Extras din referat
INTRODUCERE
Produsele agricole sunt produse alimentare apreciate din ce în ce mai mult, datorită efectului lor nutritiv dar și terapeutic, pe care îl au în alimentația omului modern. Omul a fost preocupat din cele mai vechi timpuri, mai ales în zonele climatice cu producție sezonieră, de a aduna și conserva o parte din produsele necesare traiului În cadrul tehnologiei conservării produselor agricole de origine vegetală, prevenirea infestărilor și combaterea insectelor și a celorlalte organisme dăunătoare constituie o problemă de prin ordin. Depozitarea diferitelor produse agricole a creat un ecosistem artificial vulnerabil în mod special la atacul dăunătorilor: rozătoare, păsări, insecte, acarieni.
Pagube apreciabile asupra legumelor depozitate sunt provocate de acarieni, în special asupra bulbiferelor (ceapă, usturoi etc.) Acarienii din familia Acaridae se numără printre cei mai importanți dăunători de produse agricole depozitate. În cadrul acestei familii, acarienii bulbilor, Rhizoglyphus echinopus, sunt dăunători importanți din punct de vedere economic .
Fig.1. Rhizoglyphus echinopus Sursa: https://www.ecured.cu
Capitolul I
RHIZOGLYPHUS ECHIHOPUS
Acest acarian constituie o excepție în rândul acarienilor fitofagi, deoarece este una dintre puținele specii fitofage care nu aparține subordinei Actinedida, ci acaricidului. Prima specie din genul Rhizoglyphus a fost descrisa de Fumouze și Robin în 1868 sub denumirea Tyroglyphus echinopus.
Din punct de vedere sistematic specia este încadrată în:
Regnul: Animalia
Încrengătura: Arthropoda
Subîncrengătura: Chelicerata
Clasa: Arachnida
Ordinul: Acarida
Familia: Acaridae
Genul: Rhizoglyphus
Specia: Rhizoglyphus echinopus
DESCRIEREA SPECIEI
Fig.2. Stadiile lui Rhizoglyphus echinopus. Sursa:www.mrec.ifas.ufl.edu
Ciclul de viață cuprinde ou, larvă, protonimfă, deutonimfă, tritonimfă și adult.
Oul - este alb și translucid, lung de 0,12 mm și elipsoidal. Embrionul se dezvoltă de la 4 la 11 zile în funcție de temperatură.
Larva- la scurt timp după eclozare, larva are o lungime de 0,15 până la 0,2 mm, iar când este bine dezvoltată are o lungime de 0,25 mm. Albe și ovale, larvele au doar trei perechi de picioare și nu au ventuze genitale. Dezvoltarea are loc la temperaturi cuprinse între + 15 ° C și 25 ° C și umiditate de 80-100%. Dezvoltarea în funcție de condiții durează de la 2 la 22 de zile. Când umiditatea este sub 60% nu se mai dezvoltă.
Protonimfa- are patru perechi de picioare; este ovală și are lungime 0,313,
lățime 0,207 mm (Van der Hammen, 1982).
Deutonimfa sau Hipopus - această etapă de repaus este ovală, convexă deasupra, turtită dedesubt, maro și are lungime 0,316-0,366 mm, lățime 0,198-0,241 mm (Van der Hammen,1982). Pe partea inferioară din spate este o placă de ventuză vizibilă.
Tritonimfa- are lungime 0,354-0,443 mm, lățime 0,186-0,245 mm (Van der Hammen, 1982) și nu a dezvoltat încă o deschidere genitală distinctă.
Adultul - are corpul oval-alungit, cu tegumentul neted, de culoare albicioasă, cu extremitățile de culoare galben - castaniu.
Bibliografie
1.Akimov I.A., 1971. On the Morphological and Physiological Characteristics of the Alimentary Canal of the Bulb Mite Rhizoglyphus echihopus (Fumouze et Robin), 3rd International Congress of Acarology, Prague, 1971.
2.Amin M.R., Khanjani M., Zahiri B.,2014. Preimaginal development and fecundity of Gaeolaelaps aculeifer (Acari: Laelapidae) feeding on Rhizoglyphus echinopus (Acari: Acaridae) at constant temperatures. JCP. 3 (20) :581-587.
3. Buzatto B., Clark. H. L. , 2020. Selection for Male Weapons Boosts Female Fecundity, Eliminating Sexual Conflict in the Bulb Mite, Scientific Reports 10 (2020).
4. Castilho R.C., de Moraes G. J., Silva E. S., Silva L. O., 2009. Predation potential and biology of Protogamasellopsis posnaniensis Wisniewski & Hirschmann (Acari: Rhodacaridae). Biol. Control.48: 164- 167.
5. Cook James M., 2020. Sexual selection on population-level mating opportunities drives morph ratios in a fwasp with extreme male dimorphism, BMC Ecology and Evolution.
6. Díaz A., Okabe K., Eckenrode C.J., Villani M.G., Oconnor B.M., 2000. Biology, ecology, and management of the bulb mites of the genus Rhizoglyphus (Acari: Acaridae). Exp Appl Acarol. 2000 Feb;24(2):85-113.
7. Errampalli D.D., Knowles C.O., 1991. Properties of choline acetyltransferase from the bulb mite Rhizoglyphus echinopus (Acari: Acaridae). Exp. Appl. Acarol. 12: 119- 128
8. Fan Q., Zhang Z., 2003. Rhizoglyphus echinopus and Rhizoglyphus robini (Acari: Acaridae) from Australia and New Zealand: identification, host plants and geographical distribution, Systematic & Applied Acarology Special Publications (2003) 16, 1-16.
9. Gerson U., Kenneth R., Muttath T.J., 1979. Hirsutella thompsonii, a fungal pathogen of mites. II. Host-pathogen interactions. Ann. Appl. Biol. 91: 29- 40
10. Katan J. ,1981. Solar heating (solarization) of the soil for control of soilborne pests. Annu. Rev. Phytopathol. 19: 211- 236.
11. Lesna, I., Sabelis M. , Conijn C. ,1996. Biological control of the bulb mite, Rhizoglyphus robini, by the predatory mite, Hypoaspis aculeifer, on lilies: predator-prey interactions at various spatial scales. J. Appl. Ecol. 33: 369- 376.
12. Pașol P., Dobrin Ionela, Frăsin Loredana, 2007.Tratat de entomologie specială: dăunătorii culturilor horticole, Editura Ceres, București.
13. Perju T., Oltean I., Timuș A., 2001. Acarieni și nematozi dăunători ai plantelor cultivate, Editura Poliam, Cluj-Napoca.
14. Radwan J.,1995. Male Morph Determination in Rhizoglyphus Echinopus (Acaridae). Exp Appl Acarol 25, 143- 149.
15. Radwan J., Lukasiewicz A., Twardawa M., 2014. Colony size, but not density, affects survival and mating success of alternative male reproductive tactics in a polyphenic mite, Rhizoglyphus echinopus. Behav Ecol Sociobiol. 2014;68(12):1921-1928.
16. Silva A.F., Pinto Z.T., Caetano R.L., Carrico C., Sato T.P., Amorim M., Gazeta G.S. , 2016. Bulb Mites Rhizoglyphus echinopus (Fumouze and Robin) Associated with Subterranean Termite (Isoptera) in Brazil. EntomoBrasilis, Vassouras, v.9, n.1, p.65-68.
17. Silva A.F., Pinto Z.T., Caetano Rebecca Leal, Carrico C., Sato T.P., Amorim Marinete,2020. Rhizoglyphus echinopus (Acari: Acaridae) associated with Atta sexdens (Insecta: Formicidae), Arq. Inst. Biol. 87.
17. Tawfik Alyaa A., Mahmoud M.A., 2009. Evaluation the Efficacy of some Plant Extracts Against the Bulb Mite, Rhizoglyphus echinopus (Fumouze & Rabin) (Acari: Acaridae :Astigmata), J. Agric. Sci. Mansoura Univ., 34 (2): 1275 - 1282.
18. Van Der Hammen L.,1982.Morphology and Postembryonic Developmet of Rhizoglyphus echinopus (Fumouze & Robin) (chelicerata, actinotrichida), Rijksmuseum van Natuurlijke Historie, Leiden, Deel 56 no. 19.
19. Zakhvatkin A.A.,1941. Fauna of U.S.S.R. Arachnoidea Vol. 1 No. 1 Tyroglyphoidea (Acari). Inst. Zool. Acad. Sci. Moscow N.S. 28: 1- 475.
20. Zedan M.A.-A.,1988. Studies on predator-prey interactions between Hypoaspis aculeifer Canestrini (Acarina: Laelapidae) and Rhizoglyphus echinopus (Fum. & Rob.) (Acarina: Acaridae) under laboratory conditions. Rev. Zool. Afr. - J. Afr. Zool. 102: 381- 387.
21. Woodring J.P., 1969. Observations on the biology of six species of acarid mites. Ann. Ent. Soc. Am. 62: 102- 108.
- www.cabi.org
- www.eppo.int
Preview document
Conținut arhivă zip
- Combaterea acarianului bulbilor rhizoglyphus echihopus.docx