Extras din referat
Date geografice generale
România este un stat situat în centrul Europei. Se învecinează cu Ucraina şi Republica Moldova în nord şi est, Ungaria şi Serbia la vest şi Bulgaria la sud. În sud-est, România are o porţiune de coastă care îi oferă acces la Marea Neagră. Capitala şi cel mai mare oraş este Bucureşti. România este un stat membru al NATO din data de 29 martie 2004 şi, din 1 ianuarie 2007, al Uniunii Europene.
Suprafata tarii: 238.391 kmp (pozitia 12 in Europa). Lungimea granitelor: 3.190,3 km. Varsta geologica: aceeasi cu cea a continentului, aproximativ 550 milioane ani. Relief: suprafata muntoasa 31%, dealuri si platouri 33%, campii 36%. Bazin hidrografic: fluviul Dunarea in sudul tarii, cu o lungime de 1.075 km (din totalul de 2.850 km de la izvoare pana la varsarea in mare). Rauri: Mures, Olt, Prut, Siret, Ialomita, Somes, Arges, Jiu, Buzau, Bistrita. Lacuri: aproximativ 2.300 de lacuri (2.650 kmp). Cele mai cunoscute sunt: lacul Razelm (415 kmp), Sinoe (171 kmp), Brates (21 kmp), Tasaul (20 kmp), Techirghiol (12 kmp), Snagov (5,8 kmp). Climatul temperat continental, cu influenta oceanica din vest, mediteraneana din sud-vest, excesiv continentala din nord-est. Temperatura medie anuala este de aproximativ 8 grade Celsius in nordul tarii si 11 grade Celsius in sud. Nivelul mediu al precipitatiilor nu depaseste anual 700 mm.
Mediul natural
Suprafata agricola a României este de 14.811 mii ha. Din totalul suprafetei agricole, terenurile arabile ocupa 9.401,5 mii ha (63 % din suprafata agricola a tarii), plantatiile pomi-viticole 519 mii ha (3,4%), plantatiile de vita-de-vie 267,4 mii ha (1,8%), iar pajistile naturale 4.945 mii ha (33,4%).
Distributia regionala a terenurilor agricole dupa modul de folosinta este diferentiata în raport cu conditiile de relief, cu caracteristicile pedo-climatice si de pretabilitate la culturi. Pe ansamblu, numai 25% din totalul terenurilor agricole au o calitate superioara, având un potential productiv bun si foarte bun.
Solurile se afla într-un proces de degradare continua. Pentru România, problema ameliorarilor funciare a fost si este deosebit de acuta deoarece terenurile agricole sunt afectate de diversi factori care influenteaza capacitatea de productie: seceta frecventa, eroziunea solului prin apa, exces frecvent de apa în sol, compactarea solului datorita lucrarilor executate necorespunzator, etc.
Structura productiei
Productia agricola a manifestat dinamici specifice foarte diverse, atât sectorial (vegetal si animal), cât si în profil regional, în functie de diversitatea conditiilor de pretabilitate agro-pedoclimatica, dar si de gradul de utilizare a factorilor de productie.
Productia vegetala a înregistrat un ritm de crestere mai mare, deoarece presupune eforturi materiale si financiare mai mici, în conditiile inexistentei pietei de capital si a creditelor avantajoase. Se impune, de aceea, dezvoltarea sistemului asociativ si cooperatist pentru sporirea fortei de negociere a producatorilor agricoli.
Structura productiei vegetale
În România se constata o slaba diversificare a culturilor agricole. Astfel, pe 93% din întreaga suprafata se cultiva cereale boabe (66%), plante de nutret (14%) si plante tehnice (13%). Având în vedere aceasta situatie, se impun masuri pentru largirea paletei culturilor agricole, îndeosebi a celor care valorifica conditiile locale si care încorporeaza un grad sporit de tehnicitate.
În anul 2001 valoarea adaugata bruta (VAB) totala a fost de 37,4 miliarde euro din care agricultura a reprezentat 14,8%. VAB/locuitor a fost de 1.669 euro, în timp ce PIB-ul obtinut în agricultura în anul 2001 raportat la numarul total al populatiei din zona rurala a fost de 546 euro/locuitor.
Caracterul preponderent cerealier al structurii de productie reprezinta un aspect negativ al agriculturii românesti. Ponderea suprafetelor ocupate de cereale în toate regiunile este ridicata, chiar daca acestea nu dispun de conditii agro-pedoclimatice favorabile pentru cultivarea speciilor respective. De aceea, productiile medii obtinute sunt modeste sau chiar foarte mici la aproape toate culturile.
Comparativ cu tarile Uniunii Europene, suprafata cultivata cu cereale în România este relativ mare, însa randamentele obtinute la hectar sunt, în general, de 2-3 ori mai mici comparativ cu tarile vest europene dezvoltate, fiind însa apropiate ca valoare de cele obtinute în tarile vecine.
Toate aspectele structurale si tehnice prezentate confera agriculturii românesti un caracter extensiv, de subzistenta.
Structura productiei animaliere
În ultimul deceniu, efectivele de animale au înregistrat reduceri însemnate, inclusiv efectivele de matca. Aceasta tendinta este îngrijoratoare, deoarece diminuarea lor sub nivelul actual, care reprezinta un minim tehnologic, poate conduce la compromiterea fondului genetic în zootehnie.
În anul 2002, structura efectivelor de animale era: 3,1% bovine, 81,2% pasari, 4,9% porcine, 0,9% cabaline si 8,2% ovine.
Productiile medii obtinute în zootehnie sunt departe de progresul genetic si tehnologic înregistrat pe plan vest - european. Comparativ cu tarile membre ale UE, aproape la toate speciile si categoriile de animale randamentele medii sunt inferioare.
Populatia
Densitatea: 95,7 loc/kmp. Numarul romanilor din afara granitelor tarii este de aproximativ 9 milioane, din care: in Europa: Republica Moldova, aproximativ 4 milioane, in Ungaria, Serbia, Grecia si Albania aproximativ 2 milioane; in Statele Unite si Canada: aproximativ 2 milioane. Un numar important se mai afla in America de Sud, Africa de Sud, Australia. Distributia pe grupe de varsta: 0-14 ani - 22,7%, 15-18 ani - 7,4%, 20-34 ani - 22,3%,35-54 ani 25,3%, 55-64 ani - 11,4%, 70-79 ani - 6,4%, peste 80 ani - 4,5%. Structura demografica: Romani - 89,47%, Maghiari (plus secui) - 7,12%, Romi - 1,76% Alte nationalitati (inclusiv germani)- 1,65% Speranta de viata: Barbati - 66,5 ani; Femei - 73,2 ani. Cresterea demografica: 8.600.000 (1859), 12.923.600 (1912), 18.052.896 (1930), 15.872.624 (1948), 17.489.450 (1956), 19.103.163 (1966), 21.559.910 (1977), 22.788.993 (1992).
Conform recensamantului general agricol din 2002, 21.680.974 locuitori.
În anul 2001 valoarea adaugata bruta (VAB) totala a fost de 37,4 miliarde euro din care agricultura a reprezentat 14,8%. VAB/locuitor a fost de 1.669 euro, în timp ce PIB-ul obtinut în agricultura în anul 2001 raportat la numarul total al populatiei din zona rurala a fost de 546 euro/locuitor.
Valoarea IDU şi PIB/locuitor din România comparativ cu Bulgaria în anul 2000
Tara Valoarea IDU PIB/locuitor (USD) Diferente PIB Rangul in ierarhia mondiala
PIB(B)-PIB(R) PIB(B)/PIB(R) dupa IDU dupa PIB/loc
Bulgaria 0,779 5710 -713 0,89 62 80
Romania 0,775 6423 - - 63 69
Sursa: Human Development Report 2002- UNDP
Preview document
Conținut arhivă zip
- Comparatie Romania - Bulgaria la Nivelul Dotarilor din Agricultura.doc