Cultura si Valorificarea Ciupercilor Comestibile

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Cultura si Valorificarea Ciupercilor Comestibile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 22 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Horgos Arsenie

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Nutriţia

Regimul de nutriţie al ciupercilor comestibile fiind heterotrof, acestea trebuie să găsească în mediul de cultură substanţele nutritive necesare în special hidraţii de carbon, celuloza ocupând primele locuri. Dar prin hifele miceliene, ciupercile absorb şi elemente minerale ca macroelemente (S, P, K, Ca, Mg) şi microelemente (Fe, Zn, Cu, Mn, B, Mb), azotul fiind folosit sub formă organică de acizi aminici şi peptide.

Substratul de cultură constituie unul din factorii hotărâtori în reuşita unei culturi, acesta trebuind să fie adecvat posibilităţilor enzimatice şi cerinţelor energetice şi nutritive pe care le au ciupercile.

Substratul nutritiv trebuie să prezinte produşi de degradare sau de sinteză microbiană sub formă asimilabilă cât mai rapidă de către ciupercă, având o specificitate biochimică corespunzătoare cerinţelor metabolice ale ciupercii (N.Mateescu şi colab., 1997).

În sistemul clasic pentru cultura ciupercilor Agaricus bisporus se folosesc următoarele substraturi:

- Compost clasic – compost pe bază de gunoi de cal;

- Compost mixt – compost pe bază de paie sau alte materiale şi gunoi de cal, bovine, porc.;

- Compost sintetic – compost pe bază de paie şi gunoi de păsări sau porc.

Ca regulă generală, la aprovizionarea cu materii prime specifice fiecărei tehnologii de pregătire a compostului, trebuiesc evitate materialele vechi, conservate necorespunzător şi degradate prin mucegăire sau început de fermentare;

Materia primă pentru pregătirea substratului nutritiv pentru cultura ciupercilor este compostul, care necesită diferite componente de bază şi componente suport, la care se adaugă îngrăşăminte organo-minerale şi amendamente (tabelul 1).

Gunoiul de grajd este componenta de bază, iar paiele, ciocălăii, rumeguşul, tulpinile de porumb şi talaşul sunt componentele suport. Gunoiul de cal este cel mai indicat, atât în cultura clasică, cât şi în cea intensivă, cantitatea de azot total, albumine şi azot amoniacal constituindu-se în indici de apreciere a calităţii acestuia. Compoziţia este însă determinată şi de aşternutul folosit.

În tabelul 1 sunt prezentate caracteristicile de bază ale substraturilor de cultură pentru speciile cultivate în ţara noastră.

Consumul specific de materii şi materiale pentru ciuperci în cultura intensivă la o producţie de 10 kg/m2/ciclu se prezintă în tabelul 2.

Tabelul 2

Consumul specific de materii şi materiale pentru 1 kg ciuperci,

la o producţie de 10 kg/mp ciclu de cultură. (N.Mateescu, 1977)

Specificare Cantitatea necesară (kg-g) %

Grupă total

I.Materiale pentru compostare

Gunoi de cal 7 74,4 70,0

Paie de grâu 0,8 8,5

Gunoi de pasăre 0,9 9,6

Ciocălăi de porumb 0,3 3,3

Colţi malţ 0,4 4,2

Total (kg) 9,4 100,0

II. Amendamente şi îngrăşăminte organice şi minerale

Uree tehnică 45 9,2 3,6

Superfosfat 70 14,4

Sulfat de amoniu 80 16,5

Gips sau ipsos pentru construcţii 250 51,7

Şroturi soia 40 8,2

Total (g) 485 100,0

III. Materiale pentru formarea amestecului de acoperire

Turbă neagră 2,56 80,0 25,9

Nisip râu 0,72 15,0

Agrocalcar 0,20 5,0

Total (kg) 3,48 100

IV. Materiale pentru însămânţare

Miceliu pe suport granulat 50 90,9 0,45

Hârtie deşeu 5 9,1

Total (g) 56 100,0

V. Diverse materiale şi pesticide

Drojdie de bere 1,5 28,6 0,05

Sulfat de cupru 1,5 28,6

Zineb 0,3 9,5

Dithane M. 0,8 15,2

Tedion 0,03 0,6

Nogos 0,2 0,4

Lindatox 0,9 17,1

Total (g) 5,23 100,0

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura si Valorificarea Ciupercilor Comestibile.doc

Alte informatii

Paralelism Între Ciupercile De Consum (Cultivate Sau Din Flora SpontanĂ) Şi Plantele Horticole (Legume, Pomi Şi ViŢĂ De Vie) Din Punct De Vedere Al RelaŢiilor Cu Factorii De Mediu (TemperaturĂ, LuminĂ, Umiditate, Ph, CurenŢi De Aer, Etc.)