Descrierea principalelor plante cultivate din Familia Rosaceae

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Descrierea principalelor plante cultivate din Familia Rosaceae.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Familia Rosaceae face parte din ordinul Rosales, subclasa Rosidae si cuprinde plante ierboase si lemnoase ( arbori si arbusti) . Familia Rosaceae insumeaza aproximativ 3200 de specii.

Dupa forma receptaculului , a gineceulu si a fructului familia Rosaceae se imparte in patru subfamilii : Spiraeoideae , Rosoideae , Maloideae si Prunoideae .

Flora Romaniei contine 37 de genuri , cu circa 248 de specii spontane si cultivate grupate in cele patru subfamilii mentionate mai sus.

Rozaceele sunt plante variate ca habitus. Florile sunt alterne , cu stipele la baza. Florile , la baza cu bracteole sunt actinmorfe , hermafrodite , rar unisexuate sau plante poligame . Invelisul floral este diferentiat de caliciu si corola , cu elemente libere. Androceul are numeroase stamine , iar gineceul este apocarpic , cu numar variabil de carpele. Ovulele sunt anatrope , cu doua integumente , iar semintele sunt exalbuminate sau cu endosperm slab dezvoltat si embrionul drept.

Din Familia Rosaceae fac parte : Spiraea vanhouttei (cununita) , Rosa canina (maces) , Fragaria vesca (frag de padure),Rubus Caesius (murul de miristi) , Malus domestica ( mar) , Pyrus communis ( par) , Cydonia oblonga ( gutui) , Crataegus monogyna ( paducel) , Sorbus Aucuparia (scorus de munte) , Cerasus avium ( cires) , Prunus domestica (prun) , Armeniaca vulgaris ( cais) , Persica vulgaris ( piersic), Amygdalus communis ( migdal) , etc.

Rosa canina ( macesul)

Rosa canina , denumita popular maces , este un arbust inalt pana la 3 m , mult ramificat la baza. Pe tulpini si ramuri se gasesc numerosi spini, lati la baza si recurbati la varf. Frunzele sunt alterne , formate din 2-3 perechi de foliole ovale . Florile sunt mari , rozee sau albe , dispuse cate 2-3 in varful ramurilor. Din punct de vedere structural florile se caracterizeaza printr-un receptacul dezvoltat , urceolat , persistent si carnos la maturitate ; caliciul din cinci sepale inserate pe marginea orificiului receptaculului ; corola alcatuita din 5 petale ; androceul din numeroase stamine dispuse pe mai multe verticile . Fructele sunt globuloase sau elipsoide si au in interior numeroase achene de culoare verde la inceput , apoi portocalie , iar la maturitate complet rosie- caramizie . Macesul infloreste in lunile iunie - iulie .

Zonele in care se gaseste macesul este in special pe marginea padurilor de foioase , pana la zona celor rasinoase , la marginea drumurilor etc.( Constantinescu si Hatieganu , 1986).

De la maces se recolteaza frunzele , florile , fructele si semintele fiind folosite in industria farmacologica.

Malus domestica ( mar)

Marul este o specie de plante din familia Rosaceae , se prezinta sub forma de arbusti sau pomi.Radacina marului este ramuroasa. Marul fixeaza marul in sol pentru a rezista intemperiilor .

Ea absoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisorii sugatori care conduc seva bruta prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina . Tulpina este alcatuita din trunchi si coroana , formata din ramuri cu frunze , flori , apoi fructe. Frunzele la mar au forma ovala , asigurand procesul de fotosinteza . floarea la mar apare primavara in luna martie , iau nastere din mugurele floral. Floarea la mar este formata din : peduncul , receptacul , sepale in numar de 5 , petale in numar de 5 , stamina ( filament , antera , polen) si pistil . Petalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si prin parfum atrag insectele care ajuta la polenizare . In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte . In urma fecundatiei sepalele si petalele cad , staminele, stilul si stigmatul se usuca , iar ovarul se ingroasa . ovarul devine fruct , iar ovulele fecundate se transforma in seminte . Fructul este carnos si are in interior seminte , ceea ce inseamna ca marul este planta angiosperma .

Forma si dimensiunile coroanei difera in functie de soi. Coroanele pot fi sferice sau globuloase (Cretesc , Patu , Jonathan ) , sferica - turtita ( Domnesc , Frumos galben) , larga - piramidala (Starking delicious), ingust piramidala ( Sari - Sinap) si plingatoare ( Granny Smith).

Tara noastra are conditii naturale de clima si sol foarte favorabile pentru cultura marului.

Plantatiile de mar sunt amplasate , in principal , pe dealurile subcarpatice , in zona padurilor de fag si stejar .

Specia Malus domestica cuprinde in prezent peste 10000 de specii . Numarul mare de soiuri si provenienta lor diferita confera speciei o mare heterogenitate ( soiurile avand caractere si insusiri diferite) , ceea ce permite cultura marului pe areale vaste . dintre soiuri majoritatea au fost obtinute in Europa , alaturi de acestea situindu-se soiuri americane , apreciate in mod deosebit pentru randamentul lor .

Fondul biologic al speciei Malus domestica mai cuprinde si cel mai mare numar de portaltoi generativi si mai ales vegetativi , comparativ cu celelalte specii pomicole . portaltoii sunt specii spontane sau hibrizi ale acestora cu soiuri cultivate , fiecare avand o serie de particularitati care sporesc si mai mult heterogenitatea speciei .

Fisiere in arhiva (1):

  • Descrierea principalelor plante cultivate din Familia Rosaceae.doc

Bibliografie

1. Suport de curs Botanica - C. Sarbu , 2006 ;
2. Mica enciclopedie de Horticultura - I. Echim , L. Jidav , V. Sonea , V. Voican , Editura Stiintifica si Enciclopedica , Bucuresti , 1983 ;
3. Pomicultura generala si speciala -M . Popescu , I. Militiu , Gr. Mihaescu , V. Cireasa , I. Godeanu , Gh. Drobota , N. Cepoi , Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1982 ;
4. M. Paun , E. Turenschi - Botanica , I. P. "Oltenia " Craiova , Craiova , 1980 ;
5. Gh. Anghel , M. Paun , St. Grigore , A. Nyaradi - Botanica , Editura Crisana , Oradea , 1975 ;
6. www. horticultorul. ro