Descrierea unui profil de sol (cernoziom)

Cernoziomurile cambice s-au format in conditii de vegetatie si clima active, care au favorizat intensificarea si adancirea proceselor de transformare a materiei minerale. Sunt raspandite in silvostepa - zona de tranzitie intre stepa cu cernoziom si zona forestiera, care se caracterizeaza printr-o bogata vegetatie ierboasa. In prezent, aspectul initial al silvostepei se pastreaza doar izolat si pe suprafete mici intrucat structura acesteia a fost modificata antropic. La cernoziomurile cambice nu se inregistreaza migrarea argilei.

In tara noastra cernoziomurile cambice se intind pe o suprafata de aproximativ 2 200 200 ha - in Cimpia de Vest, zona Timisoara, Arad, Chisineu-Cris, continua cu intreruperi spre nord in zona Salonta, Oradea, Carei. Raspaindire mare au in Campia Romana, unde se afla sub forma unor benzi cu o latime de 30-70 km. Suprafete importante ocupa si in Moldova si Campia Jijiei. Pe suprafete mai mici se gasesc in Campia Transilvaniei, in Podisul Secaselor, in partea centrala a Dobrogei de sud si izolat in zona deluroasa de nord.

Recoltarea probelor din profilele pedologice, reprezentative, se face pe orizonturi si suborizonturi genetice, din materialul sau roca parentala, precum si din stratul acvifer. Daca profilul de sol a fost sapat pana la apa pedofreatica, prima proba care se recolteaza este proba de apa, necesara stabilirii gradului de mineralizare, cat si pentru cunoasterea gradului de salinizare si alcalizare a solului. Se masoara nivelul pana la care urca apa in profilul de sol, dupa care intr-o sticla de 1 litru (dupa ce a fost clatita de cateva ori cu apa din profilul de sol sapat) se recolteaza o proba de apa, in care se adauga 2 - 3 picaturi de toluen, pentru sterilizare, dupa care se astupa cu un dop de pluta care se parafineaza. Pe sticla se pune o eticheta pe care se trece numarul profilului, adancimea de la care s-a recoltat apa. Pentru ca intreaga operatiune sa decurga normal, dimensiunile profilului pedologic vor fi astfel stabilite incat sa asigure accesibilitatea pentru recoltarea probelor de sol pe intreaga lui adancime. Recoltarea probelor de sol se va face, dupa indepartarea impuritatile cazute cu ocazia descrierii profilului, incepand de la baza profilului si urmand treptat spre suprafata, incepand deci din roca de solificare si din fiecare orizont sau suborizont. Daca orizontul are o grosime mai mica de 10 cm se recolteaza o singura proba, iar daca are o grosime mai mare pot fi recoltate 2 - 3 probe. In cazul solurilor de sub pajisti, proba de suprafata se recolteaza din orizontul intelenit, care nu depaseste, in mod obisnuit, 5 - 8 cm grosime. O atentie deosebita va fi acordata recoltarii probelor din solurile forestiere si din solurile zonale alpine, care prezinta orizonturi foarte subtiri, de 2 - 3 cm. Din solurile cu profil modificat (prin decopertari, nivelari, etc.) recoltarea probelor se va face pe stratele si orizonturile principal separate in cadrul descrierii profilului. Pentru recoltarea probelor de sol in asezare modificata pe langa echipamentul pedologic de teren ( sonde de diferite tipuri, cutit pedologic, metru pliant sau rulota, trusa de reactivi, etc.) mai sunt necesare urmatoarele materiale: pungi de 1 - 2 kg capacitate, iar pentru probele speciale cu o capacitate de 0,2 - 0,5 kg, sfoara, etichete, lazi de dimensiuni convenabile. Se recomanda ca pungile sa fie confectionate din hartie dubla, avand in interior hartie imitatie de pergament, pentru a rezista umiditatii unor tipuri de soluri investigate. Recoltarea probelor se face cu ajutorul unui cutit sau spaclu. Dupa fiecare proba recoltata cutitul (spaclul) se curata de resturile de pamant ramase pe el, pentru evitarea contaminarii probelor de la un orizont la altul cu eventualele saruri solubile, carbonati etc. Cu exceptia probelor din stratul arat, grosimea stratului de recoltare a probelor pe profil este de regula de 10-15 cm, fara a depasi grosimea de 20 cm. Pentru recoltarea probelor se procedeaza in felul urmator: Dupa delimitarea orizonturilor se marcheaza cu un cutit locul de unde se poate recolta proba tragand doua linii orizontale. Se indeparteaza solul de sub linia 135 inferioara care marcheaza locul de recoltare a probei, se pune punga si se desprinde in ea prin introducerea cutitului sub linia superioara, bulgari de sol care se maruntesc pentru a intra in punga. Se are in vedere ca locul din care se recolteaza proba sa nu fie impurificat cu material strain. Se cere ca proba sa fie reprezentativa pentru orizontul sau suborizontul respectiv. In cazul in care orizonturile nu sunt omogene genetic, cum ar fi orizonturile cu benzi argiloferuginoase, orizonturile cu tranzitie in limbi, etc., vor fi recoltate probe separat din fiecare componenta a orizontului. Astfel vor fi recoltate probe din benzi si interbenzi, din limbile de patrundere a orizontului E si din masa nepatrunsa a orizontului Bt (argic) cu diferite neoformatiuni (bobovine, concretiuni, etc.). Urmatoarea operatiune va fi cea de recoltare a probelor de sol in asezare naturala (nemodificata). Pentru aceasta sunt necesare urmatoarele: Cilindri de alama sau alt material inoxidabil, cu grosimea peretilor de 0,8 - - 1,0 mm si volum minim de 60 cm3 . Volumul recomandat este de 100 - 200 cm3 . Inaltimea cilindrului este aproximativ egala sau inferioara diametrului cilindrului. Dimensiunile recomandate pentru volumul de 100 cm3 sunt 5,1 cm diametrul si 4,9 cm inaltimea sau 5,6 cm diametrul si 4,1cm inaltime. Se admite o toleranta de 1 mm la dimensiunile cilindrului si de 2 cm3 la volumul acestuia. Cilindri trebuie sa fie ascutiti la o extremitate (tais cu o singura fata pe partea exterioara) si numerotati prin stantare. Capace din material plastic sau alama pentru acoperirea celor doua- extremitati ale cilindrilor sau folie de material plastic (inele de cauciuc pentru fiecare folie pe cilindru). Inel metalic sau dispozitiv special pentru protejarea cilindrilor impotriva- deformarii in timpul lovirii cu ciocanul (sau tesla de tamplar).