Despădurirea

Cap.1. Despadurirea

Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate complet de pe anumite suprafete atat din cauze naturale cat mai ales din cauze antropice.

Cuvîntul pădure derivă de la latinescul ,, palus-udis,, ceea ce înseamnă mlaştină acoperită cu trestie sau teren acoperit cu arbori. Din cele mai vechi timpuri se ştie că pădurea a fost mijloc de adăpost, de refugiu atît pentru animale cît şi pentru oameni. Ea este strîns legată de istoria românilor. Numai graţie ei poporul nostru a putut supravieţui şi perpetua, păstrîndu-şi continuitatea în acest ţinut. Ea a însemnat, în primul rînd, adăpost în epoca migraţiilor seminţiilor asiatice, dar şi în epocile ce au urmat, cînd cotropitori de toate neamurile au încercat să nimicească acest popor.

Pădurea e o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Secole la rînd, pădurea a fost (şi mai continuă să fie) privită doar ca o sursă de materii prime. Ea furniza combustibil, lemn pentru construcţii de case, poduri, mijloace şi căi de transport, ustensile casnice etc. Însă pădurea vie este mult mai valoroasă decît materialele obţinute prin sacrificarea ei.

1.1 Funcţiile pădurii în echilibrul mediului înconjurător :

• păstrează şi ameliorează calitatea mediului;

• are rol de reglare a temperaturii

• purifică aerul fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia

• are o funcţie edafică, estetică şi ecologică

• are rol antierozional

• participă la circuitul hidrologic

Astfel, se constată clar că funcţiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decât rolul de sursă de materii prime pentru activităţile umane.

Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauze legate de deforestare.In ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cu comertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradare fara precent asupra padurii. Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilor si comertul cu lemn. Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, din cauza cresterii populatiei – unele surse spun ca mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrisarile padurii.La fel ca si mutarea culturilor,taierea copacilor pentru folosirea lemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjari minore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este mai mare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problema serioasa.

1.2 Cauzele despaduririlor:

• hazarde naturale ( erupţii, cutremure, alunecări, avalanşe ). Ex.: Peru 1970- un cutremur a distrus pădurea de pe o suprafaţă de 70.000 kmp. ; 1980 –erupţia vulcanului Saint Hellens.

• incendiile ( atât cele cu cauze naturale , cât mai ales cele provocate ) . Ex. : Indonezia în 1983 , au fost distruse 3,7 mil. ha; Australia 1994 – 800.000 ha.

• tăierile ( pentru consumul casnic, materie primă industrială ). Anual se exploatează cca.3,5 miliarde mc de masă lemnoasă ( mai

ales în zona caldă ), în timp ce capacitatea de regenerare este de numai de 2,7 mld. mc .

Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola.

Nu trebuie omisa nici expansiune urbana.

1.3 Efectele despaduririlor

O data distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea intr-o singura decada ducand la inundatii nemaintalnite din pricina faptului ca nu mai exista sol sa acumuleze apa.

Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii am auzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauza principala a acestora fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera. Copacii si alte plante verzi absorb dioxidul de carbon si produc oxigen prin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxid de carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imens dezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat,lucru care ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbari majore de clima. In plus, multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fost arsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid de carbon in atmosfera.O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 de plante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in padurile tropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala.