Determinarea decalajului regional dintre Județul Ilfov și Județul Arad

I. CARACTERISTICI GENERALE

1.1. JUDETUL ILFOV

Judeţul este situat în partea de S-SE a României, în centrul Câmpiei Valahe. La fel ca un zid protector ce înconjoară o cetate, judeţul se desfăşoară în jurul Capitalei României, Bucureşti, fiind înconjurat la rândul său de judeţele vecine Prahova la nord, Dâmboviţa la vest, Giurgiu la sud-vest, Călăraşi la sud-est şi Ialomiţa la est. Se întinde pe o suprafaţă de 1583 kmp, fiind cel mai mic judeţ al ţării. Pe teritoriul lui se află 8 oraşe (Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti Leordeni şi Voluntari), 32 comune şi 91 sate. Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti.

Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, aparţinând (integral sau parţial) subunităţilor Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei, Câlnăului ş.a, precum şi Câmpia Bucureştiului în întregime) în cadrul căreia se evidenţiază 1interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri.

Clima este temperat continentală cu nuanţă excesivă , cu veri călduroase şi secetoase şi ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N şi de vânturi puternice care viscolesc zăpada. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o uşoară creştere de la N (10.5oC) la S (11oC). Temperatura maximă absolută (40oC) a fost înregistrată la Snagov (20 august 1945), iar temperatura minimă absolută (-35oC), tot la Snagov (25 ianuarie 1942). Amplitudinea rezultată din cumularea valorilor extreme (75oC), precum şi aceea a mediilor lunare ale temperaturii aerului (25 oC) reflectă caracterul continentalismului accentuat al climatului judeţului Ilfov. Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor oscilează în jurul valorii de 500 mm (la Brăneşti şi Vidra). Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre NE (21.6 %)şi E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depăşii 125 km/oră.

Principalele domenii ecomonice de activitate prezente in judetul Ilfov sunt industria si serviciile, Inregistrandu-se un numar mare de unitati locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii. Acestea isi desfasura activitatea in industria extractiva, in industria prelucratoare, au ca domeniu de activitate energia electrica si termica, gaze si apa, unele specializate in constructii, cat si unitati cu activitate in comertul cu ridicata si amanuntul, hoteluri si restaurante, un nr ridicat de unitati si in transport, depozitare si comunicatii, in invatamant, cu activitati in domeniul serviciilor de sanatate si alte activitati de servicii colective, sociale si personale .

Din punct de vedere hidrografic, judetul Ilfov este situat intre raurile Arges si Ialomita, fiind brazdat de raurile Sabar, Ciorogarla, Dambovita, Colentina, Cociovalistea, Snagov si Mostistea.

Lungimea retelei hidrografice este de 567 km., din care 333 km. in bazinul Arges, 208 km. in bazinul Ialomita si 26 km. in bazinul Mostistea. Datorita diferentei mici de nivel pe care curg raurile s-au format un numar mare de lacuri, peste 100 de lacuri, majoritatea naturale, ale caror lucii de apa totalizeaza3.972ha.si inmagazineaza un volum de 89,5 mil. mc. de apa.

Zona, în trecut, era acoperită de foarte cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmboviţa. De asemenea există şi o serie de râuri mai mici care îşi au obârşia pe teritoriul judeţului Ilfov (Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Reţeaua hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/kmp, multe din râurile mici având un curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în partea de N, de V, şi de E a judeţului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafaţa ocupată de ape este de 5311 ha în 2006 faţă de 5479 în anul 2001.

Lacul Snagov este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a cărui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare.Lacul Snagov este un liman fluviatil, cel mai important de pe cursul inferior al Ialomiţei, situat la o distanţă de 25-30 km de Bucureşti şi are o suprafaţă de 5,75 km², iar adâncimea maximă este de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei. Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov. Pe malurile lacului, în afară de stuf şi papură creşte şi nufărul indian (aclimatizat la Snagov), nuferi albi şi galbeni. Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătică, crap, biban, somn, ştiucă, roşioară şi două specii de guvizi.