Dezvoltarea României prin prisma agriculturii

Agricultura este un sector dominant în România iar dezvoltarea țării este în strânsă legătură cu dezvoltarea acesteia. Astfel, putem spune că agricultura este foarte importantă pentru creșterea economiei României, având ca funcții principale asigurarea alimentației populației, furnizarea de locuri de muncă, sursă de bani pentru bugetul statului (prin sistemul de impozite, tarife, taxe), sursă de valută pentru economia țării prin producția agricolă destinată exportului. De asemenea, agricultura are un rol foarte important în furnizarea de materii prime pentru industriile prelucratoare, nivelul acestora de dezvoltare fiind determinat atât de tipurile cât și de volumul materiilor prime.

În prezent, agricultura și dezvoltarea rurală din România continuă sa fie într-o situație de criză, iar economia este departe de a fi stabilă pentru a putea sa o susțină. Agricultura a adus anul trecut 15 miliarde de euro în economie, în scădere cu 2,7% față de rezultatul din 2015 și cu 8,7% mai puțin față de media ultimilor cinci ani, arată estimările Eurostat. Rezultatul marchează al patrulea an de scădere consecutivă al încasărilor din agricultură, rulajele fiind în prezent cu cel puțin 3 miliarde de euro sub cele din 2008 și 2011, ani record ai agriculturii românești. Piața cerealelor este cea care a rămas în 2016 cel mai mare segment din agricultura locală cu o pondere de 21% în totalul producției agricole românești, respectiv 32% în segmentul vegetal. Singura piață cu rezultate financiare ridicate în 2016 a fost cea a semințelor oleaginoase în condițiile în care afacerile din acest sector s-au ridicat la 1,1 miliarde de euro, un nivel de record istoric. Încasările cumulate de la rapiță, floarea-soarelui și soia au fost cu 156 milioane de euro mai mari față de cele din 2015, respectiv cu 18,6% peste încasările medii din ultimii cinci ani.

Ponderea superioară a agriculturii în economia spațiului rural devine din ce în ce mai discutabilă pentru că tot mai multe elemente specifice mediului urban (precum industria de procesare a produselor agricole, dezvoltarea infrastructurii, extinderea activităților culturale etc.) acaparează spațiul rural, astfel determinând scăderea ponderii agriculturii din punct de vedere al locului pe care îl ocupă în totalul populației ocupate, în produsul brut și în valoarea adăugată. Tendințele de scădere a ponderii activităților agricole în economia spațiului rural este accentuată de reducerea terenului arabil în favoarea altor categorii de terenuri, cum ar fi cele pentru plantații forestiere, șosele, drumuri, spații pentru alte construcții cu scopuri turistice și de agrement.