Dezvoltarea rurala si regionala a judetului Salaj

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Dezvoltarea rurala si regionala a judetului Salaj.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 32 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Capitolul 1

Caracteristici generale ale judetului

Scurt istoric

Judeţul Sălaj este situat în partea de nord-vest a României şi are o suprafaţă de 3864,4 kmp, reprezentând 1,6% din teritoriul României. Se învecinează la nord cu judeţele Satu-Mare şi Maramureş, la vest şi sud-vest cu judeţul Bihor iar la sud-est cu judeţul Cluj.

Municipiul Zalău este reşedinţa administrativă a judeţului Sălaj. În judeţ se mai găsesc trei oraşe (Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei) şi 56 de comune cu 281 sate.

Geografie

Relieful este extrem de complex, predominând formele deluroase şi montane. Zona

deluroasă este compusă din Podişul Someşan şi Dealurile piemontane ale Silvaniei,

iar zona de munte este reprezentată în partea sud-vestică prin cele două

ramificaţii nordice ale Munţilor Apuseni : culmile Meseşului şi Plopişului.

Reţeaua hidrografică cuprinde râurile Someş, Crasna, Almaş, Agrij, Sălaj şi Barcău,

precum şi câteva mici lacuri naturale şi artificiale. Apele acoperă 57,8 kmp,

reprezentând 1,5% din suprafaţa judeţului.

Clima Judeţul Sălaj se află sub directa influenţă a maselor de aer din vest,

încadrându-se în sectorul cu climă continental moderat. Temperaturile medii

anuale sunt cuprinse între 8° şi 9° C în cea mai mare parte a judeţului .

Precipitaţiile atmosferice medii anuale prezintă valori cuprinse între 600 mm şi

800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munţii Meseş şi Plopiş, iar mai mici

în Depresiunea Almaş - Agrij şi pe valea Someşului.

Fauna şi flora Pe teritoriul judeţului există un număr de 13 arii protejate de

interes naţional, acestea însumând o suprafaţă de 51,26 ha. Există o bogată faună

cinegetică compusă din mistreţi, cerbi carpatini, căprioare, urşi, iepuri , fazani,

etc. Apele curgătoare , precum şi lacul de acumulare de la Vârşolţ sunt bogate în

diverse specii de peşti, cum ar fi :crap, caras, biban, ştiucă, somn, etc.

Resursele naturale sunt destul de variate : cărbune brun, lignit, calcar, mari

rezerve de nisipuri cuarţoase, alabastru, argilă şi o varietate de tuf

vulcanic denumit « Trass ». Se găsesc, de asemenea ape minerale eficiente în

tratarea bolilor reumatismale,gastrice şi diabetice, dar şi importante surse

de ape termale (41°C) similare cu cele din staţiunea Felix.

Dintre cele mai reprezentative instituţii de cultură şi artă din judeţ se remarcă:

- Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Sălaj;

- Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Sălaj;

- Biblioteca Judeţeană “Ioniţă Scipione Bădescu”;

- Şcoala Populară de Artă şi Meserii;

- Centrul pentru Valorificarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Sălaj;

- Casa de Cultură a Sindicatelor Zalău;

- Clubul Tineretului.

Turismul cultural este strict legat de prezenţa pe teritoriul judeţului a

unor valori culturale care pot îmbrăca diverse forme.Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbările câmpeneşti şi pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori.

În fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre

care amintim: “Ecouri transilvane” – Festival internaţional coral;

“Măsurişul de la Pria” – serbare pastorală; “La fântâna dorului”

– festival folcloric pentru românii de pretutindeni –Şimleu Silvaniei ;

“Mihai Viteazul” – Guruslău – serbare câmpenească; “Ecouri meseşene” –

Festivalul dansului femeiesc etc.

În judeţul Sălaj există ansambluri şi grupuri folclorice cu participări la

festivaluri naţionale şi internaţionale. Dintre acestea amintim:

Ansamblul folcloric “Porolissum” al Primăriei Municipiului Zalău;

Ansamblul folcloric “Meseşul” al Centrului Culturii Tradiţionale Sălaj;

“Spiriduşii” din Valcău de Jos, etc.

Mediul urban

În 1930 a fost înregistrata o populatie urbana de 31.830 de locuitori, dintre care 46,1% maghiari, 31,6% români, 13,4% evrei, 5,6% germani s.a. Ca limba materna în mediul urban domina limba maghiara (62,0%), urmata de limba româna (27,5%), idis (8,0%), germana (1,2%) s.a. Din punct de vedere confesional orasenimea era formata din 28,6% reformati, 27,2% greco-catolici, 24,2% romano-catolici, 13,8% mozaici, 4,9% ortodocsi s.a.

Zalau

Este resedinta si cel mai mare oras al judetului Salaj. Are o populatie de 62.927 locuitori. Beneficiind de un cadru natural de exceptie, de pozitia sa de la poalele Mesesului si de un bogat fond turistic de origine antropica, municipiul Zalau este si un important centru turistic. Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau (fondat în 1951), cu tezaure monetare si obiecte de patrimoniu apartinatoare culturii daco-romane, medievale si poulare, alaturi de Galeria de Arta "Ioan Sima" sunt principalele obiective de mare atractie ale orasului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Proiect la Dezvoltare Rurala si Regionala - Analiza Judetului Salaj.doc

Alte informatii

Academia de Studii Economice – Bucuresti Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului