Elaborarea Asolamentului Agricol

I.Considerații generale

Asolamentul reprezintă repartizarea și succesiunea culturilor în timp și spațiu însoțită de un sistem corespunzător de lucrări ale solului și de fertilizare organică și chimică prin care se obțin producții ridicate calitativ și cantitativ datorită creșterii fertilității solului.

In vederea elaborării unui anumit asolament este importantă cunoașterea caracteristicilor pedo-climatice specifice zonei în care se vor amplasa culturile care îl vor constitui, dar și cerințele agrobiologice ale plantelor. Realizarea unui asolament potrivit respectivei zone de cultură prezintă importanță deosebită atât din punct de vedere al ameliorării proprietaților solului cât și al eficienței economice a activitații agricole întreprinse.

România se situează geografic în sud-estul Europei Centrale, fapt ce determină o interferență intre granițele țării a mai multor factori climatici, prin urmare se întâlnește o diversitate de tipuri climatice, o gamă largă de soluri și de asociații vegetale.

În funcție de aceste elemente componente, din punct de vedere agricol, teritoriul României este împărțit în următoarele zone: zona stepei, zona silvostepei și zona forestieră.

II.Agrotehnica în zona forestieră

Zona forestieră cuprinde trei subzone importante, și anume: a stejarului, a fagului și a coniferelor, ce se succed în general în ordinea creșterii altitudinii.

Din punct de vedere pedo-climatic această zonă se caracterizează prin precipitații cuprinse între 600-800 mm/an, temperaturi medii anuale de 7,5-10,5 grade Celsius și o mare diversitate de soluri,cele mai răspandite fiind solurile brun-roșcate de pădure,brune și cenușii de pădure și brun-roșcate podzolite.

Elaborarea unui asolament agricol în zona forestieră a Moldovei

Terenul destinat înființarii asolamentului are suprafața de 302 ha si conține soluri brun-roșcate de pădure, posedand însușiri favorabile culturilor de cartof, porumb, secară, orz, lucernă, trifoi, mazăre etc.

a.Stabilirea structurii culturilor și a suprafeței în hectare (ha) și procentual (%), ocupată de fiecare cultură

Nr.crt Cultura Suprafața

ha %

1. Secară de toamnă 95 19,8

2. Orzoiacă de primavară 96 20

3. Cartof 97 20,2

4. Porumb siloz 95 19,8

5. Lucernă 97 20,2

TOTAL 480 100

Tabelul 1

b.Stabilirea grupelor de cultură,a numarului solelor și suprafața unei sole

(gruparea plantelor de cultură cu cerințe agrobiologice asemanatoare și cu tehnologii cât mai apropiate)

Sola reprezintă veriga de bază în organizarea teritoriului, în executarea lucrărilor agricole și în organizarea procesului de producție.

Aceasta trebuie să cuprinda terenuri cât mai omgene ca favorabilitate pentru culturi, să permită executarea cât mai eficientă economic a lucrărilor, iar dimensiunile solelor din cadrul unui asolament trebuie să fie aproximativ egale ca suprafața, abaterile să nu depășească 3-5% ,față de sola medie.

Plecând de la datele înscrise în Tabelul 1, plantele de cultură repartizate pentru asolament pot fi grupate astfel (Tabelul 2) :

Nr. crt. Grupa de cultură Suprafața Nr. de sole

ha %

1. Cereale păioase de toamnă 95 19,8 1

2. Cereale păioase de primăvară 96 20 1

3. Prașitoare 192 40 2

4. Leguminoase perene 97 20,2 1

TOTAL 480 100,0 5

Tabelul 2

c.Repartiția culturilor pe sole

În cadrul asolamentului considerat, terenului de 480 ha, împarțit pe sole, i se precizează cultura și suprafața ocupată de aceasta, sistematizat astfel în Tabelul 3:

Nr. crt. Cultura Suprafața (ha)

1 Secară de toamnă 95

2 Orzoiacă de primăvară 96

3 Cartof 97

4 Porumb siloz 95

5 Lucernă 97

TOTAL 480

Tabelul 3

d.Stabilirea tipului și a schemei de asolament

O importanța deosebită în elaborarea asolamentului o are succesiunea rațională a culturilor în timp, pentru ca fiecare plantă să întâlnească cele mai bune condiții de cultură, obiectiv care se poate obține prin alegerea unei bune premergătoare.

Planta premergătoare trebuie să facă parte, in cele mai multe cazuri, dintr-o altă clasă biologică pentru a se evita infestarea cu agenți patogeni comuni a noii culturi,înmulțirea buruienilor și a dăunatorilor comuni.

Atunci când precizăm numele culturilor ce urmează a ocupa diferitele sole, vorbim de tip de asolament, iar atunci când precizăm doar grupa de cultură, este vorba de schemă de asolament.