Evoluția lucrărilor de îmbunătățiri funciare pe plan mondial și în România

Evolutia lucrarilor de îmbunatatiri funciae pe plan mondial si în România

Istoricul lucrarilor de îmbunatatiri funciare pe plan mondial

Imprtanta lucrarilor de îmbunatatiri funciare ca mijloc de sporire si asigurare a productiei agricole si, uneori ca o conditie necesara penrru obtinerea ei, a fost cunoscuta din timpuri îndepartate.

Se spune ca în Mesopotamia si China irigatiile se practica cu 5000 ani înai ntea erei noastre, pentru ca mai târziu sa se dezvolte în Egept, India si Asia Cectrala.

Istoricii au stabilit ca lele mai vechi civilizatii au aparut pe seama dezvoltarii agriculturii în vaile umor mari cursuri de apa, Nil, Tigru si Eufrat, Gange, fluvoul Galbrn, cu soluri fertile dar expuse permanent fie inundatiilor fie secetei.

Pentru combaterea inundatiilor si a secetei s-a impus efectzarea de lucrari de aparare împetriva inundatiilor si a unor lucrari de irigatii.

În America de Nord, imperiul Aztec, care se întindea pe teriroriul Mmexicului de azi, în secolul XV, datotita unor mari sisteme de irigatii, care ulterior au fost distruse sau lasate în folosire de cotropitorii spanioli.

Daca înflorirea civilizatior babiloneana, egipteana, indiana, azteca, incasa, cartegineza, a fist strâns legata de extinderea lucrarilor de irigatii, declinul si disparitia acestora s-a datorat degradarii terenurilor irigate, ca urma a lipsei cunostintelor despre relatiile sol-apa-planta, a lipsei cunostintelor de hidrogeologie, de salinizare si înmlastinate a solurilor.

În Europa s-au dezvoltat cu prioritate lacrarile de indiguiri si desecari. Primele indiguri s-au executat în Olanda, în Delta Rinului, în secolul XIII.

În timpul orânduirii feudale agricultura decade si se frâneaza dezvoltarea lucrarilor de îmbunatatiri funciare. Un nou avânt au cunoscut lucrarile de îmbunatatiri funciare la începutul secolului al XVIII în Europa Centrala, unde aparitia capitalismului si dezvoltarea tehnicii au creat conditii favorabile pentru extinderea aestui gen de lucrari.

Astfel se îndiguieste în Italia Padul si Sdigele, se pun bazele îndiguirilor de la Dunare si Tisa, se asaneaza suta de mii de hectare terenuri cu exces de umiditate.

Suprafata amenajata pentru iorigatii a crescut pe glob într-un ritm din ce în ce mai rapid. La sfârsitul secolului al XVIII-lea în lume existau 8 mil. ha itigate, pentru ca la sfârsitul secoluului sa se sjnga la 40 mil. ha iar în 1989 la 365 mil. ha .

Pentru multe tari cu ratm rapid de crestere a populatiei, irigatia reprezinta în prezent principalul mijloc care permite productiei agricpâole sa tina pasul cu necesitatile determinate cu explozia demografica.

Dezvoltarea lucrarilor de înbunatatiri funciare în România

Lipsa unor marturisii scrise nu permite stabilirea cu precizie a perioadelor în care s-au executat primele lucrari de îmbunatatiri funciare. Din documente, rezulta ca primele lucrari de îmbunatatiri funciare au fost lucrari de desecare executate în anul 1211 în Tara Bârsei, cu ocazia înfiintarii comunelor Sânpetru , Prejmer si Hârman. Aceasta retea de canale a functionat în conditii bune timp de paste 600 de ani.

În Moldova, dintre lucrarile de îmbunatatiri funciare, o dezvoltare foarte mare a cunoscut, începând din secolul XIV, amenajarea a numeroase iazuri si elestee, care în secolul XVII au ajuns la 1500, cu o suprafata de 20000 ha. Aceste acumulari s-au executat atât pentru dezvoltarea pisciculturii cât si pentru combaterea inundatiilor si a efectelor secetelor.

O data cu accelerarea eroziunii în suprafata si în adâncime datorita defrisarii padurilor, pasunatul nerational, executarii nerationale a lucrarilor agricole, multe dion lacurile de acumulare au fost distruse sau colmatate, iar altele au fost secate pentru a extinde suprafetele agricole.

La începutul secolului al XIX- lea s-au executat primele indiguiri în Banat, s-a îndiguit Muresul, s-a canalizat valea Aranca, apai s-a îndiguit Bârzava, Timisul.

În jurul anului 1850 au început lucrarile pentru regularizarea Crisului, îndiguirea se desecarea terenurilor joase din Câmpia Crsanei si bazinul Somes – Crasna.