Fisa Tehnologica a Culturii de Sfecla de Zahar

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Fisa Tehnologica a Culturii de Sfecla de Zahar.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Cap I – Prezentarea zonei studiate
1.1. Localitatea
1.2. Asezarea geografica
1.3. Clima
1.4. Solul
1.5. Sortimentul culturilor de camp
1.6. Rotatia culturilor
1.7. Asolamentul
Cap II – Prezentarea fisei tehnologice pentru cultura de sfecla de zahar (sup 10 Ha)
2.1. Planta premergatoare
2.2. Fertilizarea
2.3. Lucrarile solului
2.4. Samanta si semanatul
2.5. Lucrarile de ingrijire
- combaterea buruienilor
- combaterea bolilor
- combaterea daunatorilor
2.6. Recoltare

Extras din document

Cap I – Prezentarea zonei studiate

1.1. Localitatea : Timisoara

1.2. Asezarea geografica

Municipiul Timisoara este situate in paretea de vest a tarii fiind strabatut de paralela 45°47’ latitudine Nordica si meridianul de 21°17’ longitudine estica.

Municipiul Timisoara se afla situat la o distanta medie de aproximativ 550 km fata de capitala Romaniei - Bucuresti si cca.170 km si 300 km fata de Belgrad si Budapesta, capitalele celor doua tari invecinate Serbia-Muntenegru si respectiv Ungaria.

1.3. Clima

Timisoara se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene (varianta adriatica).

Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor atmosferice.

Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi insemnate, mai rar valuri de frig.

Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, in Banat se resimte puternic si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea Mediterana, care iarna genereaza dezghet complet, iar vara impun perioade de caldura inabusitoare.

Temperatura medie anuala este de 10,6ºC, luna cea mai calda fiind iulie (21,1ºC), rezultand o amplitudine termica medie de 22,7ºC, sub cea a Campiei Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numarul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a culturilor, adica cele care au medii de peste 15ºC, este de143/an, cuprinse intre 7 mai si 26 septembrie. Temperatura activa, insumand 2761ºC, asigura conditii foarte bune pentru maturizarea plantelor de cultura, inclusiv a unora de provenienta mediteraneana.

Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nordvest, Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din Campia Romana. Media anuala, de 592 mm, apropiata de media tarii, este realizata indeosebi ca urmare a precipitatiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul annual) si a celor din lunile noiembrie si decembrie, cand se inregistreza un maxim secundar, reflex al influentelor climatice submediteraneene.

In perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitatii, ceea ce constituie o conditie favorabila dezvoltarii plantelor de cultura autohtone. Regimul precipitatiilor are insa un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii foarte putine.

Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa in aceasta parte de tara (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta, din directia nord-vest si vest, o miscare a maselor de aer putin diferita de circulatia generala a aerului deasupra partii de vest a Romaniei. Canalizarile locale ale circulatiei aerului si echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecventei vanturilor pe principalele directii.

Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%), reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii inregistreaza frecvente reduse. Ca intensitate, vanturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distributia vanturilor dominante afecteaza, intr-o anumita masura, calitatea aerului orasului Timisoara, ca urmare a faptului ca sunt antrenati poluantii emanati de unitatile industriale de pe platformele din vestul si sudul localitatii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitata atat de morfologia de ansamblu a vetrei, cu aspect de cuveta, cat si de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).

Fisiere in arhiva (1):

  • Fisa Tehnologica a Culturii de Sfecla de Zahar.doc