Fitopatologie - Bolile Reventului

BOLILE REVENTULUI

Rheum rhabarbarum L.

Bacterioze

PUTREGAIUL BACTERIAN AL COLETULUI DE REVENT

Erwinia rhapontici (Mil.) Dows. (sin. Xantomonas rhapontici (Mil.) Dows.

Aceasta bacterioza este cunoscuta in S.U.A. si in multe tari din Europa. In Romania, boala a fost semnalata prima data, in 1947, de Tr. Savulescu.

Simptome. Atacul se manifesta, in dreptul coletului, prin brunificare si inmuierea tesuturilor. De rehula, atunci cand mugurele terminal este distrus, planta emite lastari noi din mugurii laterali. In cazul atacului puternic, sistemul radicular este afectat in totalitate, avand loc ofilirea si uscarea frunzelor.

Agentul etiologic. Erwinia rhapontici (Mil.) Dows., din regnul Procariote, fam. Enterobacteriaceae, se prezinta sub forma de bastonase peritriche, de 1,7-2,2 x 0,4 µm, este asporogena, Gram-negativa. Coaguleaza laptele, insa nu lichefiaza gelatina. Acest patogen se transmite prin resturile vegetale ale reventului ramase in sol.

Masuri de prevenire si combatere. Infiintarea culturi se va face numai cu plante libere de infectie, evitandu-se amplasare de terenuri depresionare. De asemenea, se recomanda respectarea masurilor de igiena culturala si aplicarea unei rotatii de 3-4 ani.

Micoze

FAINAREA REVENTULUI

Erysiphe polygoni DC

Fainarea reventului este intalnita frecvent in numeroase tari din Europa. In Romania a fost semnalata in anul 1960 de Veronica Banescu, pe Rheum rhabarbarum.

Simptome. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei, dar mai ales pe frunze, sub forma unui invelis fin, albicios (miceliul ectoparazit al ciupercii) care acopera portiuni de forme si dimensiuni diferite. In scurt timp suprafata invelisului (paslei) albicios devine pulverulenta, ca urmare a diferentierii conidioforilor si conidiilor. Intr-o faza mai evoluata a atacului, in pasla de la suprafata tesuturilor apar numeroase punctisoare, gabene la inceput, apoi brune-inchis – periteciile ciupercii. In cazul atacurilor intense, frunzele sau plantele in totalitate se ofilesc si se usuca.

Agentl etiologic. Erysiphe polygoni DC, din clasa Pyrenomycetes, ord. Erysiphales, fam. Erysiphaceae. Caracterele patogenului, modul de infectie si transmitere, conditiile care favorizeaza aparitia si evolutia bolii, ca si masurile de prevenire si combatere sunt similare cu cele prezentate la fainarea morcovului.

ANTRACOZA REVENTULUI

Colletotrichum erumpens Sacc. (sin. Vermicularia erumpens Sacc.)

Antracnoza reventului este cunoscuta in S.U.A., si in majoritatea tarilor din Europa. In tara noastra a fost semnalata in anul 1960 de catre Veronica Banescu.

Simptome. Atacul se manifesta pe petiolii frunzelor prin prezenta nor pete oval-alungite, de 1-2 cm lungime, moi, apoase, translucide. Cu timpul, culoarea petelor devine bruna, avand insa portiunea centrala de culoare bruna-cenusie. Primele pete apar in partea bazala a petiolului de unde, in conditii climatice favorabile, se extind, conflueaza si acopera zone intinse din petiol, care se inmoaie si putrezeste. Frunzele a caror petioli sunt puternic afectati se ofilesc si cad. La suprafata petelor apar acervulii ciupercii sub forma unor puncte negricioase. Atacul afecteaza in mod curent organele mature ale plantei.

Agentul etiologic. Antracoza reventului este produsa de ciuperca Colletotrichum erumpens Sacc., din clasa Coelomycetes, ord. Melanconiales, fam. Melanconiaceae. Acervulii (lagarele de condiofori si conidii) sunt de forma sferica-turtita, cu diametrul de 250 µm. Condioforii sunt incolori, scurti, cinlindrici, de 15 x 16 µm. La extremitatea lor se formeaza conidii incolore, fusiforme, usor curbate, unicelulare de 18-24 x 3-5 µm, subtiate la capete. Acervoulii, printre condiofori, sunt prevazuti cu 15-20 de sete (tepi) ascutite, de 80-144 x 6-8 µm, brune-negricioase cu 3-4 septe.

Ciuperca ierneaza sub forma de strome, pe care in primavara apar acervulii.

Infectia si evolutia bolii sunt favorizate de umiditatea atmosferica abundenta peste 95% si de temperaturi ce oscileaza in jur de 25ºC.

Masuri de prevenire si combatere. O atentie deosebita se va acorda masurilor de igiena culturala, rotatiei culturilor, adunarii si distrugerilor resturilor de plante ramase dupa recoltare, araturii de toamna s folosirii de samanta sanatoasa sau dezinfectata cu Tiuram 4 g/kg.