Fotosinteza și fotorespirația

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3856
Mărime: 126.92KB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dumitrescu Aurelia

Extras din document

Procesul prin care plantele autotrofe sintetizează primii compuși organici, cu ajutorul energiei solare, este cunoscut sub denumirea de fotosinteză sau asimilație clorofiliană.

Ecuația globală a acestui proces este următoarea:

6CO2 + 12H2O + lumină solară - C6H12O6 + 6O2

Frunza reprezintă organul specializat în care se realizează procesul de fotosinteză. Aceasta are o structură specifică, adaptată pentru desfășurarea acestui proces, care constă în:

- suprafață aplatizată capabilă să recepționeze o cantitate mare de radiații luminoase;

- epidermă prevăzută cu stomate, prin care se face schimbul de gaze între frunze și mediul ambiant;

- structură bifacială: parenchimul asimilator fiind diferențiat în parenchim palisadic cu rol fotosintetic și parenchim lacunar, cu rol în schimburile gazoase. La plantele cu tip fotosintetic C4, mezofilul frunzelor este omogen, iar în jurul vaselor conducătoare se află țesutul asimilator perivascular;

- prezența fasciculelor libero-lemnoase (nervuri) care transportă apa și substanțele minerale spre celulele mezofilului foliar și seva elaborată spre toate organele plantelor;

- prezența organitelor specializate în care se desfășoară procesul de fotosinteză: cloroplastele, al căror număr variază într-o celulă între 20 și 60, în cazul plantelor

- de spanac.

Adaptările pe care le prezintă claroplastele pentru desfășurarea procesului de fotosinteză sunt legate de suprafețele mari ale membranelor tilacoide și de prezența pigmenților clorofieni.

Membranele tilacoide au structura asemănătoare cu a membranelor plasmatice, adică sunt alcătuite dintr-un strat dublu de galactolipide, în care sunt încorporați pigmenți (clorofile, caroteni și xantofile), substanțe transportoare de electroni și pompe de protoni.

Pigmenții care se găsesc în cloroplaste diferă în ceea ce privește compoziția chimică. În plantele verzi există: clorofila a (C55H72O5N4Mg), clorofila b (C55H70O6N4Mg), carotina(C40H56) și xantofila (C40H56O2).

În plante există și alți pigmenți fotosensibili, care nu participă la realizarea procesului de fotosinteză, așa cum sunt fitocromul și criptocromul.

Biosinteza pigmenților se realizează în cicluri biochimice diferite, în funcție de compoziția lor chimică. Pigmenții clorofilieni se biosintetizează în cloroplaste din aminoacidul glicină și succinil CoA (produs intermediar al ciclului Krebs), în ciclul acidului γ-aminolevulinic, iar pigmenții carotenoizi din acetil CoA în cloroplast și cromoplast, prin ciclul mevalonat.

Clorofila suferă un proces continuu de biosinteză și biodegradare. Ca urmare a desfășurării acestor procese, clorofila se reînnoiește permanent, într-un ritm de 40 % pe parcursul a 2 - 3 zile.

Factorii care influențează procesul de biosinteză a pigmenților sunt: lumina, temperatura, oxigenul și substanțele minerale.

Lumina reprezintă radiațiile electromagnetice emise de corpurile incandescente și care sunt alcătuite din fotoni. Lumina albă este alcătuită din totalitatea radiațiilor care alcătuiesc spectrul vizibil care au lungimea de undă cuprinsă între 400 nm și 700 nm. Energia acestor radiații, denumite fotosintetic active, este transformată în procesul de fotosinteză, în energie biochimică.

Recepția radiațiilor luminoase de către frunze este dependentă și de indicele suprafeței foliare (LAI), care reprezintă raportul dintre suprafața organelor asimilatoare și suprafața solului acoperită de acestea. Un indice al suprafeței foliare de 3 - 4 este suficient pentru recepția radiațiilor luminoase dar pentru realizarea unei producții mari este necesar, în funcție de specie, un indice de 7 până la 11.

Coeficientul de utilizare a luminii este foarte redus. Se apreciază că din cantitatea totală de lumină căzută pe o frunză (100 %), numai 1,5 - 3,0 % este utilizată în procesul de fotosinteză, iar restul este reflectată, trece prin frunză, este pierdută sub formă de căldură sau este utilizată în procesul de transpirație sub forma căldurii latente de vaporizare.

După Hay și Walker (1979), coeficientul de utilizare a radiațiilor fotosintetic active este 4,3 la porumb și 8,8 la sfecla de zahăr.

Randamentul procesului de fotosinteză este uimitor. Se apreciază că anual se fixează circa 1.300 miliarde tone de dioxid de carbon, rezultând 80 miliarde tone de glucide.

Preview document

Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 1
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 2
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 3
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 4
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 5
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 6
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 7
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 8
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 9
Fotosinteza și fotorespirația - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Fotosinteza si fotorespiratia.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul caracteristicilor fizico-structurale și biochimice asupra frunzelor roșii de viță de vie ale unor soiuri din specia Vitis Vinifera L

PARTEA 1 INTRODUCERE Vița de vie face parte din familia Vitaceae, familie ce cuprinde un număr mare de soiuri și taxoni, răspândiți pe un areal...

Materii prime vegetale - mazărea - pisum sativum

Mazărea 1.Istoric Originara din Asia Mica si Asia Centrala, mazarea a fost cultivata in Antichitate de greci si romani in sudul Europei, de unde...

Metabolismul plantelor

INTRODUCERE Studiul metabolismului la organismele vii este relevant din perspectiva faptului că, pe de o parte, acesta este implicat în mod direct...

Tehnologia de cultivare a grâului

Istorie Grâul este originar din Asia de sud-vest. Au fost gasite cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost...

Genetică - Aneuploidia și importanța ei la plante

1. Aneuploidia Aneuploidia numită și heteroploidie sau polisomie este modificarea numărului diploid de cromozomi prin adăugarea sau lipsa unuia...

Clasa insectă supraordinul coleopteroidea ordinul coleoptera

Vieţuitoarele aparţinând clasei Insecta (insectum = secţionat, segmentat) sau Hexapoda (hexa = şase, podos = picior) constituie un grup evoluat al...

Caracterizare morfolocică, anatomică a tulpinii și importanța practică a acestora

Tulpina Tulpina este un organ vegetativ articulat, cu un geotropism negativ și cu o simetrie radiară. Rolul tulpinii este de a susține frunzele,...

Compostarea

Există o mare confuzie astăzi în ceea ce priveşte înţelegerea cuvântului compost. Literatura de speicalitate menţioneaza diferite definiţii privind...

Te-ar putea interesa și

Studiul profilului ecologic care caracterizează ecosistemul viticol Stoenești

INTRODUCERE Ecologia sistemelor antropice viticole se ocupă cu implementarea în viticultură a legilor şi a principiilor ecologice. Acest lucru...

Bolile Orzului și Combaterea Lor

CAPITOLUL I Noţiuni introductive 1.1 Importanţa culturii orzului Orzul se numără printre cele mai vechi plante luate în cultură. Sunt dovezi că...

Relația dintre fotosinteză și respirație

Viata plantelor este legata de circulatia sevei brute si a celei elaborate.Apa cu sarurile minerale sunt absorbite de catre radacinile plantei si...

Rolul fiziologic al componentelor celulare ale celulei vegetale eucariote

Celula reprezintă unitatea morfologică, structurală și funcțională de bază a plantelor. Ea a fost descoperită în anul 1665 de către fizicianul...

BVOC - apărarea plantelor împotriva încălzirii globale

Încălzirea globală reprezintă în prezent una dintre cele mai grave ameninţări la adresa planetei. Din păcate, comunitatea de mediu şi-a concentrat...

Viticultură

INTRODUCERE ÎN VITICULTURÃ 1.1. DEFINItIA sI CONtINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulturã derivã din limba latinã: „vitis“ = vitã de vie si...

Fiziologie Vegetală

1.1. DEFINIŢIA, OBIECTUL DE STUDIU ŞI IMPORTANŢA FIZIOLOGIEI VEGETALE Fiziologia vegetală este o ramură a ştiinţelor biologice care se ocupă cu...

Viticultură

DEFINIŢIA ŞI IMPORTANŢA VITICULTURII DEFINIŢIA VITICULTURII Termenul de viticultură ca denumire derivă etimologic din două cuvinte latineşti,...

Ai nevoie de altceva?