Impactul Politicii de Coeziune și a Absortiei Fondurilor Structurale asupra Mediului Rural în România

1. Stabilirea temei de cercetare.

Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin dezvoltate. Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mennionat explicit in Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE, precizand vointa de “a reduce disiparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale”.

Fondurile Structurale si de Coeziune sunt principalele instrumente bugetare prin care Uniunea Europeana sustine coeziunea economica si sociala in statele membre . Acopera 1/3 din bugetul UE si sunt construite sub forma initiativelor-multianuale .

Programul de implementare a politicii de coeziune acopera perioada 2000 – 2013 ( impartita la randul ei in 2 perioade : 2000-2006 , 2007-2013 ) cu posibilitatea prelungirii ei cu inca 2 ani in unele cazuri .

Pentru perioada 2007-2013, vor fi utilizate urmatoarele instrumente ale politicii de coeziune :

- Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, care sustine reducerea disparitatilor inter-regionale si dezvoltarea si conversia regiunilor, prin actiuni de sprijin in domeniul infrastructurii de baza, infrastructurii de educatie si sanatate si sectorului productiv

( industrie si servicii )

- Fondul Social European, care urmareste indeplinirea obiectivelor Strategiei europene de ocupare a fortei de munca, prin finantarea actiunilor de prevenire si combatere a somajului, dezvoltare a

capitalului uman si de promovare a integrarii pe piata muncii;

- Fondul de Coeziune, prin care se finanteaza, in principal, proiectele majore ( de interes european ) de infrastructura de transport, mediu si energie.

Pentru perioada 2007-20013 , politica petnru coeziune economica si sociala are la baza un buget de 308 miliarde € .

Aceste fonduri vor fi cocnentrate catre urmatoarele obiective :

- Convergenta : 252 miliarde € ( sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii economice )

- Competitivitate Regionala si Ocupare : 49 miliarde € ( sprijinind regiuni, altele decat cele ramase in urma ca dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona )

- Cooperare Teritoriala Europeana , 9 miliarde € ( promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE), organizat pe trei axe : cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala .

Economia rurală românească este preponderent agricolă, deoarece economia agricolă propriu - zisă deţine o pondere de 60,5%, faţă de 14,1% în UE. Structura profund distorsionată a economiei rurale româneşti determină şi o structură similară a populaţiei rurale pe sectoare de activităţi (sectorul primar 64,2%, din care în agricultură 56,6%, sectorul secundar 18,5%, sectorul terţiar 17,3%). La scara spaţiului rural românesc, economia non-agricolă (IMM-uri cu profil industrial, servicii, turism rural) are o pondere redusă, iar turismul rural, în toate variantele sale, cu excepţia câtorva zone montane (Bran – Moeciu, Apuseni, Maramureş, Bucovina) şi a Deltei Dunării, este cvasi-inexistent (11.000 locuri de cazare în circa 1.600 de pensiuni agroturistice).

Intrebarea pe care acest studiu o ridica este care este impactul politicii de coeziune si a absortei fondurilor structurale asupra mediului rural in Romania ?

2. Obiectivele cercetarii .

În contextul crizei economice de nivel mondial orice tip de fonduri sunt vitale pentru un mediu rural romanesc în care principala activitate economica desfaşurată este o agricultură de subzistenţă , de aceea un studiu asupra impactului absortiei fondurilor europene este foarte important în evidentierea problemelor intampinate in acest proiect precum si solutii de rezolvare a lor.

Fondurile europene sunt greu de accesat și vor fi extrem de greu de implementat, iar în condițiile în care se vor constata probleme, banii vor trebui returnați. Este foarte probabil ca într-un viitor extrem de apropiat să se constate că România rămâne doar un contribuitor net la bugetul Uniunii Europene . În momentul de față, autoritățile locale ale căror bugete sunt puternic afectate de criza economico-financiară vor avea, probabil, probleme în implementarea proiectele deja câștigate (lipsa cofinanțării).

Multe dintre zonele noastre rurale se confruntă cu probleme semnificative. Câteva dintre întreprinderile active în sectorul creşterii animalelor şi în cel forestier încă mai trebuie să depună eforturi pentru a deveni competitive. Mai general, venitul mediu pe cap de locuitor este mai scăzut în zonele rurale decât în cele urbane, competenţele sunt în număr mai mic, iar sectorul serviciilor este mai slab dezvoltat. De asemenea, gospodărirea mediului rural implică de cele mai multe ori un cost financiar.

Pe de altă parte, mediul rural din Romania este de o mare bogăţie. Ne furnizează materii prime esenţiale. Valoarea locurilor de odihnă şi recreere pe care le oferă, remarcabile prin frumuseţea lor, este evidentă. Asemenea plămânilor noştri, este un teren de luptă împotriva schimbărilor climatice. Mulţi oameni sunt atraşi de ideea de a locui şi/sau de a lucra aici, cu condiţia să aibă acces la servicii şi infrastructură corespunzătoare.