Industria Carnii

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Industria Carnii.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. Valorificarea sângelui 2
1.1 ORIENTĂRI ACTUALE ASUPRA FOLOSIRII SÂNGELUI 2
1.2 Morfologia şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui 4
2. Coagularea sângelui 8
3. Recoltarea sângelui 8
4. Recoltarea sângelui pentru scopuri furajere sau tehnice 9
5. Tratarea sângelui în vederea prelucrării 9
6. Stabilizarea sângelui 9
7. Defibrinarea sângelui 10
8. Prelucrarea sângelui pentru scopuri furajere 10
9. Prepararea făini de sânge 10
10. Folosirea sângelui în scop terapeutic 11
11. Folosirea sângelui în scopuri tehnice 11
12. Valorificarea confiscatelor şi a deşeurilor ca făinuri furajere şi grăsimi tehnice 12
13. Materia primă pentru făinuri furajere 13
14. Organe şi produse necomestibile rezultate la tăiere 14
15. Metode de fabricare 15
16. Fabricarea făinii de carne prin metoda termochimică 16
17. Valorificarea oaselor 16
18. Fabricarea cărbunelui de oase 17
19. Fabricarea gelatinei 18
20. Uleiul de copite 18
21. Valorificarea părului rezultat în abatoare 19
22. Valorificarea coarnelor şi copitelor 20
23. Coarnele 20
24. Copitele 21

Extras din document

INDUSTRIA CĂRNII

În industria cărnii o dată cu obţinerea produselor principale rezultă şi o serie de produse secundare, care reprezintă peste 25% din producţia ramurii industriei cărnii. O parte din aceste produse servesc ca materii prime pentru alte industrii, iar altă parte servesc pentru obţinerea de produse alimentare.

După modul de utilizare produsele secundare ale industriei cărnii se pot grupa în trei categorii mari şi anume: produse care pot fi folosite în scop alimentar şi farmaceutic, produse destinate pentru scopuri furajere şi produse pentru diverse utilizări tehnice şi pentru obiecte de larg consum.

Unele din produsele secundare, care în trecut au fost valorificate pe o scară foarte restrânsă, în prezent au utilizări multiple, putând servi la obţinerea de produse din toate cele trei categorii. În această categorie intră sângele şi o parte din glande, în special ficatul şi chiar mucoasa stomacală.

Materialul fiind foarte vast pentru unele deşeuri care servesc industriei cleiului, s-au atras atenţia în mod special asupra importanţei colectării şi conservării corespunzătoare pentru prevenirea degradării materiei prime.

Pentru unele produse secundare care constituie baza unei industrii mari ca de exemplu industria de medicamente opterapice s-au dat numai indicaţii privitoare la structura morfologică şi compoziţia în principii activi, precum şi a domeniului de utilizare, pentru a se atrage atenţia asupra importanţei şi asupra modului de recoltare.

1. VALORIFICAREA SÂNGELUI

1.1 ORIENTĂRI ACTUALE ASUPRA FOLOSIRII SÂNGELUI

Sângele rezultat de la tăierea animalelor în abatoare este un produs valoros datorită compoziţiei chimice şi a proprietăţilor lui biologice, din care cauză este folosit ca materie primă pentru obţinerea unor variate sortimente de produse.

Conţinutul în substanţe proteice complexe în cantităţi apropiate de conţinutul lor în carne, recomandă folosirea sângelui în scopuri alimentare.

Pentru aceleaşi consideraţii sângele este folosit pe o scară mare ca produs furajer, în special pentru animalele şi păsările tinere.

Un domeniu larg de utilizare a produselor de sânge îl oferă industria uşoară şi chimică la prepararea cleiului de placaj, a spumogenului, emolientului pentru piei, în industria textilă la apreturi rezistente la spălat, la fabricarea stambelor pentru a împiedica infiltrarea coloranţilor în ţesuturi, la fabricarea muşamalelor, în industria hârtiei la fabricarea hârtiilor colorate cu lustru rezistent la apă, în industria fotografică la prepararea hârtie de copiat etc.

În ultimii ani sângele animalelor de abator se foloseşte cu succes pentru obţinerea unui înlocuitor de sânge – serul heterolog – care în practica medicală înlocuieşte sângele donatorului.

De asemenea, în unele ţări este folosit la prepararea unei game de produse medicamentoase cu eficacitate însemnată în tratamentul anemiilor.

Pentru a ilustra importanţa mare a valorificării sângelui se vor arăta care sunt formele de valorificare a acestuia în diferite ţări.

Sângele ca produs alimentar este folosit pe o scară mai mare în Germania atât în industria preparatelor din carne cât şi în industria cofetăriei la înlocuirea albuşului de ou.

La combinatele mici situate în zone forestiere cu industrie de placaj se fabrică clei, la combinatele mijlocii se prepară plasmă pentru preparate de carne şi hematogen lichid pentru copii, iar la combinatele mari, utilate cu instalaţii moderne, se fabrică un sortiment larg de produse alimentare, medicamentoase şi tehnice, producţia cea mai mare fiind rezervată făinii furajere.

În ţara noastră aproape toată producţia de sânge este folosită în scopuri furajele, o cantitate mică fiind utilizată şi la preparatele de carne. În scopuri tehnice nu se foloseşte decât o cantitate relativ mică.

1.2 Morfologia şi proprietăţile fizico-chimice ale sângelui

Sângele este o formaţie a ţesutului conjunctiv, constituind mediul intern al organismului care asigură schimbul de substanţe în ţesuturile şi celulele organismului. Vehiculând in sistemul circulator el alimentează celulele cu oxigen şi substanţe nutritive şi evacuează produşii rezultaţi în urma metabolismului.

Sângele conţine substanţele de protecţie ale organismului, active din punct de vedere biologic, între care şi cele antiinfecţioase, precum şi substanţe care neutralizează diverse toxine.

Compoziţia de bază a sângelui este constantă, întrucât pe măsură ce unele substanţe se elimină altele iau locul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Industria Carnii.doc