Ingrasaminte Chimice cu Potasiu

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1477
Mărime: 9.24KB (arhivat)
Cost: 3 puncte
Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Extras din document

Un ingrasamant este un produs natural sau de sinteza, mineral sau organic, simplu sau complex, aplicat in sol, pe sol sau pe planta si destinat a completa rezrerva de elemente nutritive a solului pentru asigurarea cresterii normale a plantelor.

Ingrasaminte cu potasiu

Inca din antichitate se utilizau produse ce contineau potasiu pentru ridicarea fertilitatii. Romanii foloseau cenusa vegetala, care are un continut ridicat de potasiu. De asemenea, gunoiul de grajd utilizat in agricultura din timpuri foarte vechi, constituie o importanta sursa de potasiu, mai ales daca tinem seama ca in primul an de folosinta, potasiul se consuma 60-70% din total.

Ingrasamintele cu potasiu pot fi clasificate in:

- saruri potasice brute: silviu, sivinit, carnalit, kainit, polihalit, langbeinit:

- saruri potasice prelucrate: clorura de potasiu, sarea potasica si sulfatul de potasiu.

Saruri potasice brute

Macinate, acestea pot fi folosite direct ca ingrasaminte. Totusi, datorita continutului scazut de potasiu, utilizarea lor ca atare este redusa (1-2%). Servesc insa la obtinerea sarurilor potasice prelucrate.

Dupa forma chimica in care se gaseste potasiul, sarurile potasice brute pot fi grupate in:

- cloruri;

- sulfati;

- azotati.

Dupa solubilitatea in apa, sarurile potasice brute se impart in :

- usor solubile (silvina, kaianitul, carnalitul, glaseritul, leonitul, shönitul);

- greu solubile (langbeinitul);

- practic insolubile (polihalitul).

In Romania se folosesc ceva mai mult sarurile potasico-magneziene de Tazlau, care contin predominant potasiul sub forma de sulfat si doar 26% sub forma de clorura. Acestea contin cca. 8-10% K2O si 8-10% MgO.

Saruri potasice prelucrate

Clorura de potasiu contine cca. 60-63% K2O. Se prezinta sub forma de cristale de culoare alba, are densitatea de 1,984g/cm3, volumul unei tone fiind de 0,504m3, este solubila in apa si higroscopica, fapt pentru care se aglomereaza si creeaza probleme la aplicare. De aceea, se foloseste mai putin ca atare si mai mult la obtinerea sarii potasice, a ingrasamintelor complexe solide si a ingrasamintelor lichide.

Sarea potasica. Continutul de potasiu variaza intre 28-60% K2O. Sarea potasica este un amestec de KCl cu diverse saruri potasice brute macinate, cum sunt silvinitul, carnalitul, kaianitul etc. Se prezinta sub forma de cristale de diferite culori in functie de tipul de saruri potasice brute din amestec. Astfel, printre cristalele de culoare alba de KCl se pot gasi particule de culoare cenusie, rosie sau roz. Sarea potasica este solubila in apa, dar si higroscopica, in special datorita clorurii de sodiu pe care o contine, higroscopicitatea fiind cu atat mai mare cu cat continutul de NaCl este mai mare. In functie de continutul K2O si de proportia componentilor in amestec, se intalnesc trei tipuri de sare potasica:

- sare potasica 30%;

- sare potasica 40%;

- sare potasica 50%.

Sarea potasica este un ingrasamant ieftin, fiind de departe cel mai larg folosit ingrasamant cu potasiu, ocupand peste 95% din total. Se utilizeaza, de regula, pentru fertilizarea de baza la toate culturile, cu exceptia celor care nu tolereaza clorul, si pe toate tipurile de sol. Dintre ingrasamintele cu potasiu, sarea potasica este cel mai folosit pentru producerea ingrasamintelor complexe.

Sulfatul de K (K2SO4). Ca ingrasamant contine 48-53% K2O si 18% S. Se prezinta sub forma de cristale rombice sau hexagonale, de culoare alba, uneori cenusiu deschis, are densitatea de 2,662g/cm3, iar volumul unei tone este de 0,375m3. Nu este higroscopic, fapt pentru care se poate aplica uniform. Solubilitatea in apa este mai scazuta, ceea ce face ca el sa nu fie utilizat la obtinerea de solutii limpezi de ingrasaminte, dar poate fi folosit in suspensii. Este recomandat la culturile care sunt sensibile la excesul de clor: cartofi, castraveti, capsuni, ceapa, plante ornamentale, pomi fructiferi, salata, tomate, tutun, vita-de-vie. Sulfatul de potasiu este folosit mult la culturi de sera (legume, flori). Poate fi folosit atat la fertilizarea de baza, cat si la semanat sau plantat, ori in cursul vegetatiei.

Sulfatul dublu de K si Mg (K2SO4•Mg SO4). Contine 22% K2O, 18% MgO si 22% S. Este recomandabil in aceleasi conditii ca si sulfatul de potasiu, pe soluri sau substraturi care necesita si magneziu.

Eficienta agronomica si armonizarea folosirii ingrasamintelor cu potasiu in raport cu solul, planta si tehnologia de cultura.

Coeficientul mediu de utilizare a K din ingrasaminte, Cu, este de 60%.

Eficienta in raport cu solul.

Textura si natura mineralelor argiloase sunt unii dintre principalii factori care influenteaza eficienta ingrasamintelor cu K. Pe solurile usoare, nisipoase, si pe cele organice se recomanda aplicarea ingrasamintelor cu K mai aproape de semanat, eventual o fractie din doza in vegetatie. Pe solurile grele, la care deplasarea apei si a potasiului in adancime pe profil este destul de redusa, este recomandabila aplicarea ingrasamintelor sub aratura adanca de toamna.

Preview document

Ingrasaminte Chimice cu Potasiu - Pagina 1
Ingrasaminte Chimice cu Potasiu - Pagina 2
Ingrasaminte Chimice cu Potasiu - Pagina 3
Ingrasaminte Chimice cu Potasiu - Pagina 4
Ingrasaminte Chimice cu Potasiu - Pagina 5
Ingrasaminte Chimice cu Potasiu - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Ingrasaminte Chimice cu Potasiu.doc

Alții au mai descărcat și

Irigarea Culturilor

CAPITOLUL I DETERMINAREA STARII DE UMIDITATE A SOLULUI PRIN DIFERITE METODE 1.1.Principii generale Irigarea rationala a culturilor trebuie sa...

Noțiuni despre Îngrășămintele și Amendamentele Folosite în Agricultură

1. CLASIFICAREA ÎNGRASAMINTELOR Îngrasamintele sunt substante care se aplica în sol, la supra¬fata lui si pe plante cu scopul de a completa hrana...

Dăunătorii Plantelor Cultivate

ARGUMENT Importanţa cunoaşterii dăunătorilor plantelor de câmp o constituie apărarea sănătaţii plantelor împotriva acestora, în scopul combaterii...

Solul

SOLUL 1. Notiuni introductive Relatia om – mediu Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socio-economica presupune construirea unor...

Nutritia si Alimentatia Bovinelor si Porcinelor

INTRODUCERE Nutritia si alimentatia influenteaza direct si evident nu numai nivelul productiilor animale dar si reproductia, procesele de crestere...

Proiectarea unui Asolament

Partea I. 1. Amplasarea si descrierea terenului: Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din...

Modelul Ratiei Furajere Optime

Furajerele pentru animale domestice se clasifica in urmatoarele grupe principale: 1). Fibroase (masa verde, fanuri, furaje murate) 2). Grosiere...

Caldura ca Factor de Vegetatie

Agrotehnica ca ştiinţă se ocupă cu relaţia dintre factorii de vegetaţie, sol şi plante cultivate, include totalitatea procedeelor tehnice,...

Ai nevoie de altceva?