Ingrasaminte Organice Naturale

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Ingrasaminte Organice Naturale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Alexandra Becherescu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Îngrasaminte organice naturale

Îngrasamintele organice naturale, numite uneori si îngrasaminte locale, se obţin din diferite produse naturale de origina vegetala sau animala, printr-o anumita pregatire sau prelucrare ce se face în apropierea locului de obţinere si de folosire si cuprind: gunoiul de grajd, gunoiul artificial, turba, gunoiul de pasari, urina mustul de gunoi si compostul, din aceasta grupa mai fac parte si îngrasamintele verzi.

1. Importanţa lor în contextul crizei energetice

Cu toata dezvoltarea industriei chimice producatoare de îngrasaminte minerale, în viitor, îngrasamintele organice naturale vor constitui un important mijloc pentru sporirea fertilitaţii, ca urmare a importanţei pe care materia organica introdusa în sol o are ca factor energetic pentru microorganisme si pentru îmbunataţirea însusirilor fizico-chimice ale solului. Experienţele si practica au aratat ca cele mai mari sporuri de recolta se obţin atunci când se combina armonios îngrasamintele organice cu cele chimice.

2.Clasificare

Dupa provenienţa, îngrasamintele naturale pot fi clasificate astfel:

Produse secundare rezultate din zootehnie

o Gunoiul de grajd

o Tulbureala

o Urina si mustul de gunoi de grajd

o Gunoiul de pasari

Composturi si alte îngrasaminte organice naturale

o Compostul organic din resturi vegetale si animale

o Compostul organo-mineral din resturi vegetale si animale în amestec cu compusi minerale

o Composturi biodinamice

o Composturi din reziduuri orasenesti

o Turba

Culturi speciale utilizate ca îngrasamânt

o Îngrasamintele verzi

3.Gunoiul de grajd. Compoziţia chimica, mod de pastrare si aplicare

Gunoiul de grajd este un amestec alcatuit din dejecţiile consistente si lichide ale animalelor domestice si din asternut. El este considerat un îngrasamânt complet, deoarece conţine majoritatea elementelor nutritive necesare plantelor, ca: azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, bor, mangan, zinc, cupru etc. Cu toate acestea, raporturile formelor accesibile în care se afla aceste elemente nu satisfac întotdeauna cerinţele plantelor, fapt ce necesita aplicarea în completare si a îngrasamintelor chimice. Gunoiul de grajd mai prezinta importanţa pentru acţiunea multilaterala pe care o are asupra însusirilor fizico-chimice ale solului prin ridicarea starii generale de fertilitate.

Mareste permeabilitatea pentru apa si aer, contribuie la cresterea conţinutului în humus, sporeste capacitatea de tamponare si puterea de reţinere a substaţelor nutritive. Pe lânga toate acestea, gunoiul de grajd îmbogaţeste solul cu microorganisme folositoare si mareste cantitatea de bioxid de carbon din sol care ajuta la solubilizarea substanţelor nutritive. Efectul gunoiului de grajd se resimte si la culturile care urmeaza în anul al doilea, al treilea si chiar al patrulea de la aplicare.

Cantitatea de gunoi de grajd ce se poate acumula în cursul unui an într-o unitate este legata de numarul de animale si specia acestora, cantitatea de asternut folosit, felul hranei si numarul de zile cât animalele stau în stabulaţie. Calculul cantitaţii de gunoi de grajd se poate aprecia dupa cantitatea medie a dejecţiilor consistente si lichide si a cantitaţii de asternut folosit, cunoscând ca în decurs de 24 ore vitele cornute mari elimina în medie 20-30 kg dejecţii consistente, 10-15 l dejecţii lichide, cabalinele 15-20 kg dejecţii consistente, 4-6 l dejecţii lichide, porcinele 1- 2,5 kg dejecţii consistente, 2,5-4,5 l dejecţii lichide.

Compoziţia chimica a gunoiului de grajd

Gunoiul de grajd are o compozitie chimica complexa, deoarece conţine toate substanţele care au luat parte la formarea masei vegetale. Aceste substanţe trecând odata cu hrana prin organismul animal, ca de altfel si în timpul depozitarii pâna la folosire, sufera o serie de transformari, fara însa ca elementele principale folosite ca îngrasaminte: azot, fosfor, potasiu, magneziu, sulf, sa se piarda decât într-o mica masura.

Compoziţia gunoiului de grajd proaspat variaza în raport cu specia si vârsta animalelor de la care provine, cu hrana, cu felul si cantitatea asternutului. În raport cu specia, gunoiul de grajd provenit de la cabaline si ovine are un conţinut mai ridicat de azot, fosfor si potasiu decât cel de la vitele cornute si porcine. Când animalele sunt hranite cu nutreţuri concentrate (uruiala, graunţe, fân de lucerna, trifoi), compoziţia gunoiului este mai bogata în azot, fosfor si potasiu, întrucât prin dejecţii se elimina cantitaţi mai mari din aceste elemente. Când hrana este alcatuita mai mult din furaje fibroase (paie, coceni), sau nutreţuri suculente (sfecla), atunci si dejecţiile animalelor au un conţinut mai mic de azot, fosfor, potasiu etc. De asemenea dejecţiile provenite de la animalele tinere, ca si la cele în gestaţie sunt mai sarace în elemente nutritive de baza.

Datorita componentelor care intra în alcatuirea gunoiului de grajd si care variaza atât cantitativ cât si calitativ compoziţia chimica a gunoiului de grajd proaspat variaza în limite foarte mari.

Transformarile care au loc în compoziţia gunoiului de grajd

Datorita caracterului sezonier al lucrarilor solului si al cantiaţilor de gunoi de grajd care se acumuleaza zilnic, depozitarea acestuia este inevitabila. În timpul acestei pastrari se produc numeroase transformari care modifica compoziţia chimica si însusirile fertilizante.

În practica, dupa durata de depozitare si gradul de descompunere se deosebesc 4feluri de gunoi de grajd:

Gunoi de grajd proaspat, când paiele sunt tari, rezistente si îsi pastreaza culoarea galbena. Greutatea unui m3 în stare afânata este de 300-400 kg, iar când este îndesat 500- 600 kg.

Gunoi semifermentat, când culoarea paielor devine cafenie-închis, structura lor se mai cunoaste înca, însa nu mai sunt tari si se rup cu usurinţa când se iau în furca. Daca se spala cu apa se obţine o soluţie bruna-negricioasa. Faţa de gunoiul de grajd proaspat se produce o scadere în greutate de 20-30%. Greutatea unui m3 este în medie de 700-800 kg.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ingrasaminte Organice Naturale.doc

Alte informatii

U.S.A.M.V.B. Timisoara Facultatea de Horticultura Disciplina: Agronomie