Extras din referat
INTRODUCERE
Una dintre cele mai importante probleme globale este protejarea culturilor de insecte. Insectele sunt cele mai diverse specii de animale care trăiesc pe pământ și pot fi găsite în toate habitatele. Peste 0,5% din numărul total al speciilor de insecte cunoscute sunt considerate dăunători și doar câteva dintre acestea pot fi o amenințare serioasă pentru oameni. Insectele provoacă daune oamenilor, animalelor de fermă și culturilor.
Insectele sunt implicate în dezvoltarea bolior la plante prin următoarele patru tipuri de acțiune (Agrios, 2004):
(1) Insectele vizitează organe ale plantelor infectate cu bacterii sau spori fungici și le transferă altor plante unde ar putea provoca boli.
(2) Provoacă răni organelor plantelor (frunze, fructe, lăstari, ramuri, tulpini, rădăcini) din care se hrănesc sau depuneți ouăle și acestea permit agenților patogeni, în principal ciupercilor și bacteriilor să intre în plantă.
(3) Prin hrănirea cu plante, în special cele perene, insecte le slăbesc și le fac mai vulnerabile la atacul patogenilor.
(4) Insectele acționează ca vectori ai anumitor agenți patogeni, inclusiv câteva ciuperci și bacterii, mulți viruși și toate fitoplasmele și protozoarele. Insectele poartă acești agenți patogeni de la plantele bolnave la cele sănătoase unde inițiază o nouă boală. Acești agenți patogeni depind în totalitate de insecte pentru transmisie, se formează o asociație între insectă și pathogen. În absența insectelor nu ar exista răspândirea agentului pathogen. De exemplu Chaetocnema pulicaria este vectorul principal care al bacteriilor care cauzează ofilirea bacterianaă a porumbului.
Pentru combaterea insectelor, sunt utilizate în mod continuu substanțe chimice sintetice. Utilizarea excesivă a insecticidelor în culturi a determinat uciderea faunei importante incluzând albine, amfibieni, animale mici, păsări și intoxicarea oamenilor.
Există trei tipuri de efecte nocive cauzate de insecticidele sintetice pentru ființa umană și anume acute, întârziate și efecte alergenice. Un efect acut provoacă leziuni sau boală imediat după expunere, dar efectele întârziate necesită timp pentru leziuni și duc la bioacumulare. Insecticidele sunt cancerigene și pot produce modificări cardiovasculare, hormonale și efecte endocrine datorită faptului că multe insecticide sintetice nu sunt capabile să se descompună și sunt stocate permanent în țesutul corpului. Insecticidelor sintetice li se datorează, de asemenea, multe perturbări ale echilibrării ecosistemului, solului și apei. Mai mult, utilizarea excesivă a lor are ca rezultat dezvoltarea rezistenței insectelor la insecticide.
O abordare alternativă este utilizarea substanțelor botanice împotriva dăunătorilor. Efectele negative asupra sănătății umane au dus la reapariția interesului pentru insecticidele botanice datorită costurilor minime și a efectelor secundare ecologice. Cererea tot mai mare de produse naturale s-a intensificat în ultimele decenii, deoarece acestea sunt utilizate pe scară largă ca si compuși biologici activi și sunt considerate o strategie alternativă importantă pentru gestionarea durabilă a insectelor dăunatoare în agricultură, deoarece sunt biodegradabile și potențial adecvate pentru utilizarea în programe de management integrat.
În prezent, produsele botanice cuprind un procent mic din piața pesticidelor . Aceste plante botanice pote deveni o soluție potențială la substanțele chimice sintetice.
Capitolul I
Insecticide de origine vegetală
Insecticidele de origine vegetală sunt substanțe chimice sau fitochimice care sunt de obicei derivate din plante. Plantele naturale au o gamă largă de aplicații în domeniul medical și domeniu agricol. În zilele noastre au fost desfășurate cercetările asupra plantelor pentru activitatea lor de eliminare a radicalilor liberi, activitate antimicrobiană, larvicidă, acaricidă, anticandidală, hepatoprotector și activitate antiinflamatoare. Aplicarea plantelor se datorează prezenței produselor fitochimice precum alcaloizii, terpenoizii, uleiurile esențiale. Steroizii sunt practic numit ca metaboliți secundari ai organismului viu și care acționează în mod natural ca insecticide variază în parte plante împotriva insectelor.
Insecticidele de origine vegetală câștigă o atenție și un interes sporit în rândul celor implicați cu culturi ecologice, sigure și abordări de management integrat. În plus, joacă un rol vital în producția de alimente organice la nivel global. Insecticidele sunt substanțe utilizate pentru control sau distrugerea insectelor, a ouălor (ovicidelor) și a larvelor (larvicide). Extracte sau derivate din mai multe familii de plante, cum ar fi Asteraceae, Euphorbiaceae, Solanaceae, Meliaceae, Convolvulaceae, Lauraceae și Piperinaceae au prezentat o puternica activitate insecticidă. Insecticidele botanice sunt compuși organici sau derivati sub forma de pulbere, solizi sau lichizi.
Bibliografie
1. Acheuk F., Doumandji-Mitiche B. (2013). Insecticidal activity of alkaloids extract of Pergularia tomentosa(Asclepiadaceae) against fifth instar larvae of Locusta migratoria cinerascens (Fabricius 1781) (Orthoptera: Acrididae). International Journal of Science and Advanced Technology, 3(6), 8- 13
2. Agrios G. (2004). Plant Pathology, fifth edition, Elsevier Academic Press Publication.
3. Ahuja I., Rohloff J. Bones A.M. (2010). Defence mechanisms of Brassicaceae: implications for plant-insect interactions and potential for integrated pest management. A review. Agron. Sustain. Dev. 30: 311- 348, ISSN: 1774-0746, EISSN: 1773-0155.
4. Arora R., Singh B., Dhawan A. K. (2012). Theory and Practice of Integrated Pest Management. Jodhpur: Scientific Publishers.
5. Bakkali F., Averbeck S., Averbeck D., Idaomar M. (2008). Biological effects of essential oils-A review. Food Chem. Toxicol., 46: 446-475, ISSN: 0278-6915.
6. Casida J. E. (1980). Pyrethrumflowers and pyrethroid insecticides, EnvironmentalHealth Perspectives, vol. 34, pp. 189- 202.
7. Dimetry N. Z. (2012). Prospects of botanical pesticides for the future in integrated pest management programme (IPM) with special reference to neem uses in Egypt, Archives of Phytopathology and Plant Protection, vol. 45, no. 10, pp. 1138- 1161.
8. Elango G., Rahuman A. A., Bagavan A., Kamaraj C., Zahir A.A., Venkatesan C. (2009). Laboratory study on larvicidal activity of indigenous plant extracts against Anopheles subpictus and Culex tritaeniorhynchus. Parasitology Research, 104(6), 1381- 1388.
9. Fowsiya J., Madhumitha G. (2020). A Review of Bioinsecticidal Activity and Mode of Action of Plant Derived Alkaloids, Research J. Pharm. and Tech. 13(2): February 2020.
10. Giner M., Avilla J., Balcells M., Caccia S., Smagghe G. (2012). Toxicity of allyl esters in insect cell lines and in Spodoptera littoralis larvae. Archives of Insect Biochemistry and Physiology, 79(1), 18- 30.
11. Ghoneim K., Hamadah K. (2017). Antifeedant activity and detrimental effect of Nimbecidine (0.03% Azadirachtin) on the nutritional performance of Egyptian cotton leafworm Spodoptera littoralis Boisd. (Noctuidae: Lepidoptera). Bio Bulletin, 31, 39- 55.
12. Goławska S., Sprawka I., Łukasik I., Goławski A. (2014). Are naringenin and quercetin useful chemicals in pestmanagement strategies? Journal of Pest Science, 87, 173- 180.
13. Hikal1 W.M., Baeshen1 R.S., Said-Al H.A. (2017). Botanical insecticide as simple extractives for pest control, Cogent Biology, 3: 1404274.
14. Huang Y., Lam S. L., Ho S. H. (2000). Bioactivities of essential oils from Elletaria cardamomum (L.) Maton. To Sitophilus zeamais Motschulsky and Tribolium castaneum (Herbst). Journal of Stored Products Research, 36, 107- 117.
15. Huang Y., Chen S.X., Ho S.H. (2000). Bioactivities of methyl allyl disulfide and diallyl trisulfide from essential oil of garlic to two species of stored-product pests, Sitophilus zeamais (Coleoptera: Curculionidae) and Tribolium castaneum (Coleoptera: Tenebrionidae),” Journal of Economic Entomology, vol. 93, no. 2, pp. 537- 543.
...
Preview document
Conținut arhivă zip
- Insecticide de origine vegetala.docx