Irigarea

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Irigarea.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1. INTRODUCERE

Inundaţiile constituie fenomene naturale şi sunt o componentă a ciclului

hidrologic natural al Pământului. Inundaţiile şi în special marile inundaţii

constituie unele dintre fenomenele naturale care au marcat şi marchează

profund dezvoltarea societăţii umane, ele fiind din punct de vedere geografic

cele mai răspândite dezastre de pe glob şi totodată şi cele mai mari

producătoare de pagube şi victime omeneşti. În acelaşi timp, marile inundaţii au constituit factorul declanşator şi catalizatorul unor mari schimbări în modul de abordare a acestui fenomen, de la acceptarea inundaţiilor ca pe un capriciu al naturii, la încercarea omului de a se opune naturii prin abordări de genul lupta împotriva inundaţiilor, la cele de apărare împotriva inundaţiilor şi până nu cu mult timp în urmă la prevenirea inundaţiilor.

Inundaţiile produse în numeroase ţări în ultimii 5 - 10 ani şi consecinţele ce leau urmat,au condus, pe fondul unei creşteri a responsabilităţii sociale la o nouă abordare, aceea de management al riscului la inundat ii, abordare în care conştientizarea şi implicarea comunităţilor umane au un rol esenţial în evitarea pierderilor de vieţi omeneşti şi reducerea pagubelor. Această abordare este astăzi ca şi generală şi este aceea care a deschis calea spre a face faţă provocărilor viitoare prin introducerea unor noi concepte cum sunt mai mult spaţiu pentru râuri sau convieţuirea cu viiturile şi mai ales prin asimilarea conceptului dezvoltării durabile în managementul riscului la inundaţii. Practica mondială a demonstrat că apariţia inundaţiilor nu poate fi evitată, însa ele pot fi gestionate, iar efectele lor pot fi reduse printr-un proces sistematic care conduce la un şir de măsuri şi acţiuni menite să contribuie la diminuarea riscului asociat acestor fenomene. Managementul inundaţiilor este uşurat de faptul că locul lor de manifestare este predictibil şi adesea este posibilă o avertizare prealabilă, iar în mod obişnuit este posibil să se precizeze şi cine şi ce va fi afectat de inundaţii.

Managementul riscului la inundaţii înseamn a aplicarea unor politici, proceduri şi practici având ca obiective identificarea riscurilor, analiza şi evaluarea lor,tratarea, monitorizarea şi reevaluarea riscurilor în vederea reducerii acestora astfel încât comunităţile umane, toţi cetăţenii, să poată trăi, munci şi să-şi satisfacă nevoile şi aspiraţiile într-un mediu fizic şi social durabil.

Riscul la inundaţii este caracterizat prin natura şi probabilitatea sa de producere, gradul de expunere al receptorilor (numărul populaţiei şi al bunurilor), susceptibilitatea la inundaţii a receptorilor şi valoarea acestora, rezultând implicit ca pentru reducerea riscului trebuie acţionat asupra acestor

caracteristici ale sale.

Problema esenţială în managementul riscului la inundaţii este aceea a riscului acceptat de populaţie şi decidenţi, ştiut fiind că nu exista o protecţie totală împotriva inundaţiilor (risc zero), după cum nu exista nici un consens asupra riscului acceptabil. În consecinţă, riscul acceptabil trebuie să fie rezultatul unui echilibru între riscul şi beneficiile atribuite unei activităţi ca urmare a reducerii riscului la inundaţii sau a unei reglementări guvernamentale.

Diminuarea pagubelor şi a pierderilor de vieţi omeneşti ca urmare a inundaţiilor nu depinde numai de acţiunile de răspuns întreprinse în timpul inundaţiilor, acţiuni abordate uneori separat, sub denumirea de managementul situaţiilor de urgenţă. Diminuarea consecinţelor inundaţiilor este rezultatul unei combinaţii

ample, dintre măsurile şi acţiunile premergătoare producerii fenomenului, cele de management din timpul desfăşurării inundaţiilor şi cele întreprinse post inundaţii (de reconstrucţie şi învăţăminte deprinse ca urmare a producerii fenomenului). Ca urmare, la nivel mondial se utilizează noţiunea mai completă de management al inundaţiilor care include atât managementul riscului la inundaţii cât şi managementul situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii. Pentru că eforturile guvernului, ale autorităţilor şi agenţiilor competente, ale comunităţii, să fie coordonate şi să aibă ca efect o comunitate pregătită să facă faţă fenomenului de inundaţii, gestionarea inundaţiilor trebuie abordata într-o manieră integrată.

2. NECESITATEA STRATEGIEI

Acţiunile şi măsurile pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti şi a

pagubelor produse de inundaţii se desfăşoară pe teritoriul României de peşte

200 de ani. În prezent sunt în funcţiune numeroase sisteme de lucrări de

protecţie a populaţiei şi a bunurilor, concretizate în principal prin:

• diguri, a căror lungime desfăşurată măsoară 9920 km;

• regularizări de albii însumând 6300 km;

• 217 lacuri de acumulare nepermanente amplasate în toate bazinele şi

spaţiile hidrografice şi dispunând de volume de atenuare a viiturilor de

893 mil.m 3 ;

• 1232 lacuri de acumulare permanente care pe lângă volumele necesare

satisfacerii cerinţelor de apă ale folosinţelor dispun şi de volume pentru

atenuarea viiturilor însumând 2017 mil.m3.

Cu toate acestea, viiturile repetate şi intense şi inundaţiile asociate acestora au rămas o caracteristică esenţială a cursurilor noastre de apă. Anual se inundă zeci de mii de hectare de terenuri. Anual îşi pierd viaţa datorită inundaţiilor în medie 8 locuitori, iar pagubele medii multianuale produse de inundaţii depăşesc 100 mil.Euro.

Deşi cauzele acestor consecinţe sunt complexe şi variate totuşi unele sunt evidente:

• intensificarea utilizării terenurilor şi creşterea valorii economice a zonelor periclitate;

• creşterea vulnerabilităţii clădirilor şi infrastructurilor;

• deficienţe de concepţie şi de construcţie ale unor măsuri de protecţie;

• un grad de protecţie asigurat apropiat de valoarea minimă;

• neglijente în privinţa întreţinerii şi exploatării unor lucrări de protecţie

şi a albiilor cursurilor de apă;

• variabilitatea climatică tot mai accentuată manifestată prin creşterea

frecventei fenomenelor meteorologice extreme, posibile semnale ale

unor schimbări climatice.

Inundaţiile produse în anul 2005 au scos în evidenţă atât anumite slăbiciuni ale tehnicilor utilizate pentru protecţia împotriva inundaţiilor, cât şi a capacităţii de răspuns pentru gestionarea fenomenului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Irigarea.doc