Istoria Ciocolatei

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Istoria Ciocolatei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domenii: Agronomie, Industria Alimentara

Cuprins

Cuprins 1
Scurt istoric 2
Cacao 2
Evoluţia ciocolatei 3
Apariţia marilor cofetari 5
Tipuri de ciocolată 6
I. Ciocolata neagră 6
II. Ciocolata cu lapte 7
III. Ciocolata albă 7
Consumul de ciocolată 8
Sistemul circulator 8
Proprietăți afrodiziace 9
Alte beneficii 9
Riscul de obezitate 10
Acnee 10
Intoxicarea cu plumb 10
Otrăvirea cu teobromină 11
Ciocolata ca stimulent 12
Bibliografie 13

Extras din document

Scurt istoric

Cacao

Cacao este denumirea semințelor produse de arborele de cacao (Theobroma cacao) care după uscare se macină sub formă de pulbere. Cacaua este un produs de export important a numeroase țări în curs de dezvoltare. Cacao este materia primă principală pentru obținerea de ciocolată. Denumirea de cacao provine din limba aztecă cacahuatl, denumire care a fost preluată de spanioli.

În Puerto Escondido Honduras, America Centrală descoperirile arheologice au găsit vase cu teobromină ce datează din anii 1100 î.Hr., substanța fiind un extract din semințe de cacao care se folosea la producerea unor băuturi alcoolice. Aztecii cunosc arborele de cacao, considerat sfânt (darul zeului Quetzalcoatl), din secolul XIV. Băutura alcoolică preparată din fructele de cacao fermentate era provenită dintr-un amestec de apă, cacao, porumb, vanilie și piper. Boabele de cacao serveau și ca monedă la azteci. Conchistadorii spanioli descoperă repede valoarea aurului brun, ei găsesc 25 000 de chintale de cacao în încăperile tezaurulului lui Montezuma (un sclav costa 100 de boabe de cacao). Prin creșterea consumului de cacao în Europa se vor extinde și plantațiile de cacao în colonii.

Semințele de cacao conțin teobromină, cofeină și salsolinol. Teobromina este un stimulent moderat dar de durată al SNC. Cofeina, care este un stimulant mai puternic, se găsește într-o cantitate mai redusă. Acțiunea alsolinolului nu este încă clarificată. Cert este că deja la consumul de cantități reduse de cacao apare un efect de exaltare, euforie psihică explicată prin creșterea concentrației sanguine a serotoninei.

Evoluţia ciocolatei

Arborele de cacao a fost descoperit în urma cu mai bine de 2000 de ani în pădurile tropicale din continentul american. Păstăile acestui tip de arbore conţin seminţe ce sunt procesate pentru a obţine pudra de cacao.

Istoria ciocolatei începe încă din 250-900 î.Hr., când maiaşii utilizau arborii de cacao, pe care i-au adus din pădurile tropicale, pentru a-i cultiva. Ei recoltau, fermentau, prăjeau şi măcinau seminţele de cacao pentru a le transforma într-o pasta.

Aceasta pasta era amestecata cu apa, ardei iuţi şi făina de porumb pentru a crea o băutura spumoasa şi condimentată, de ciocolată.

Băutura, preparată prin fermentare, avea spuma care era deosebit de apreciată de azteci, semănând într-un fel cu berea. Prin urmare, avea un gust amar şi condimentat. Aztecii obişnuiau să o consume în mari cantităţi datorită efectelor sale benefice asupra organismului.

În cultura Maya, populaţia avea dreptul să bea ciocolata doar la ocazii; în rest, această băutură era destinată folosirii doar de către regi. Însă, în cultura Azteca, doar preoţii, militarii decoraţi, conducătorii şi comercianţii foarte înstăriţi aveau dreptul să utilizeze aceasta licoare regală.

Totodată, ciocolata a reprezentat un element foarte important al spiritualităţii acestor două culturi, maiaşă şi aztecă. Arborele de cacao era sacru, fiind mâncarea zeilor, şi fructele sale erau folosite pe post de moneda de schimb. Boabele de cacao erau oferite de către marii preoţi drept ofrande pentru zei, iar în timpul ceremoniilor religioase era servită băutura de ciocolata.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenţie, deoarece nimeni nu ştia la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obişnuia să bea o băutură preparată din seminţe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obişnuia să bea aproape cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr şi i-au îmbogăţit aroma cu ajutorul vaniliei şi scorţişoarei. În plus, au descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.

Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria Ciocolatei.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului din Timişoara Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare