Lista solurilor din zonă Pașcani

Municipiul Pascani se afla in judetul Iasi, la aproximativ 43 km nord de municipiul Roman, pe malul drept al raului Siret. Localitatea se afla în partea centrala a podisului Moldovei, la o altitudine de circa 210-230 m. Zona localitatii Pascani, precum si perimetrul dimprejur, aflat sub observatie, este amplasat pe lunca inferioara a Siretului, la limita SE a Podisului Sucevei, zona ce face parte din marea unitate morfologica numita Platforma Moldoveneasca.

Structura geologica a Platformei Moldovenesti este reprezenatata in Harta nr . 1

Harta nr . 1

Din punct de vedere geologic, Platforma Moldoveneasca este unitatea structurala consolidata, situata în fata (la Est) Carpatilor Orientali, de care este delimitata prin falia pericarpatica. Aceasta falie poate fi urmarita de la granita de nord (localitatea Vicovul de Sus) spre sud, trecand prin localitatile: Paltinoasa, Tg Neamt, Buhusi, pana în Valea Trotusului. In partea de sud este delimitate de falia Falciu-Plopana.

Ca orice unitate de platforma, si în Platforma Moldoveneasca se distinge un etaj structural inferior (soclul) si un etaj superior (cuvertura).

SOCLUL, etajul structural cutat, nu se cunoaste la zi, însa a fost interceptat prin mai multe foraje, în general la adancimi de circa 1000 m. În aceste foraje s-au întalnit sisturi cristaline reprezentate prin sisturi migmatice rosii, cu ochiuri de microclin, cu textura gnaisica, paragnaise plagioclazice cu biotit si granite roz cu muscovit si biotit. Totul este strabatut de filoane si pegmatite. Determinarile facute pe materialul provenit din soclu au indicat ca varsta, Proterozoicul mediu. În Proterozoicul terminal, la marginea vestica a Platformei Moldovenesti s-a adaugat o noua arie, formata din sisturi verzi.

CUVERTURA s-a depus transgresiv si discordant peste soclul cristalin, fiind formata dintr-o suita de depozite sedimentare a carei grosime depaseste 1200 m. Acumularea depozitelor respective corespunde timpului cand spatiul moldovenesc a evoluat ca regiune consolidata, adica Proterozoic terminal - Cuaternar. Dar regiunea a cunoscut mai multe faze de exondare ce au alternat cu fazele de submersie. Ca urmare, suita de depozite ce constituie cuvertura nu este o succesiune stratigrafica neîntrerupta, ci prezinta mai multe discontinuitati sau lacune stratigrafice cu durate inegale.

Proterozoicul terminal - Ordovicianul: cele mai vechi depozite din cuvertura Platformei Moldovenesti însumeaza grosimi de 400 - 600 m si sunt reprezentate prin conglomerate în strate subtiri si prin gresii si sisturi uneori cuartoase, albicioase, alteori arcoziene sau argiloase. Peste acestea s-au întalnit o alternanta de gresii si sisturi argiloase cenusii-verzui, pana la negre, care pe coloana stratigrafica sunt indicate ca „formatiuni presiluriene”. Silurianul: formeaza al doilea complex de depozite, are o grosime de 120 - 300 m si este predominant calcaros. El include calcare fine, calcare spatice, calcare organogene, la care se adauga, sub forma de intercalatii, marne, gresii calcaroase si argile de culoare închisa. În unele foraje s-au întalnit si intercalatii de tufite verzui. Literatura de specialitate specifica întalnirea depozitelor presiluriene si siluriene în toate forajele sapate în Platforma Moldoveneasca, iar spre est acestea depasesc granitele tarii, aflorand pe valea Nistrului.