Mararul ca Planta Aromatica

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 2767
Mărime: 199.45KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof.dr.Muste
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SPECIALIZAREA : SISTEME DE PROCESARE SI CONTROLUL CALITĂŢII PRODUSELOR AGROALIMENTARE

Cuprins

1. Origine şi aria de răspândire a mărarului 3

2. Particularităţi botanice şi biologice 3

3. Caracterizarea chimică a compuşilor de mărar 4

4. Obţinerea uleiului volatil 5

5. Utilizarea mărarului în industria alimentară. 5

6. Acţiunea farmaceutică a mărarului 6

6.1 Mărarul ca şi terapie 7

7. Precauţii şi contarindicaţii 9

Concluzii 11

Bibliografie 12

Extras din document

Mărarul

Anethum graveolens

Încrengătura : Magnoliophyta

Clasa : Magnoliopsida

Ordinul : Apiales

Familia : Apiaceae

Genul : Anethum

Specia : Anethum graveolens

1. Originea şi aria de răspîndire:

Este originar din sudul Europei şi Asia de sud-est. Numele “dill” (n.t. marar) isi are originile din cuvantul nordic “dilla”, care inseamna “a calma. A fost cunoscut şi cultivat încă din antichitate de către egipteni, greci şi romani. In Grecia antică mărarul se cultiva şi pentru înfrumuseţarea buchetelor de flori.Greci şi romanii, care ardeau seminţele şi le aplicau sub formă de cataplasmă, pentru a vindeca rănile. In istorie a fost utilizat ca antispastic pentru durerile digestive si era adesea recomandat ca cel mai bun remediu impotriva colicilor, la copii.

In timpul erei medievale, mararul era utilizat ca planta protectoare impotriva magiei si vrajitoriei, dar si ca ingredient special in pregatirea unei potiuni de dragoste. În prezent este cultivat pe tot globul. La noi se cultivă în toate judeţele dar pe suprafeţe mai mici, mai mult în culturi asociate.

Denumirea populară: crop, mărar, mărariu, mărar de gradină, mărar tare, mărăriu, mărăras, morar, morariu.

2. Particularităţi botanice şi biologice.:

Este o plantă anuală cu o perioadă scurtă de vegetaţie (25—30 zile pînă la recoltarea frunzelor şi circa 90 zile pînă la maturarea seminţelor). Are o rădăcină pi votantă, slab ramificată.

Tulpina este erectă, cilindrică, fistuloasă, striată, verde şi înaltă de 80— 160 cm. Frunzele sînt tripenat sectate, cu foliole filiforme, de culoare verde- gălbuie. Florile sînt mici, de culoare gălbuie-verzuie, dispuse în inflorescenţe (umbele compuse), cu polenizare entomofilă. Fructele sînt pseudoachene de culoare cafenie şi formă oval-eliptică. Au greutatea absolută de 1,5—1,8 g şi facultate germinativă redusă (45—50%), care se păstrează 2—3 ani.

3. Caracterizarea chimică a compuşilor din mărar:

Uleiul volatil obţinut din iarbă de mărar are următoarea compoziţie:

- Hidrocarburi monoterpenice: α şi β-pinen (sub 1 %), sabinen, mircen,α-felandren (15-20 % ), (+)-limonen (25-35 % ), mentatrienă, cis şi trans-ocimen, gamma-terpinen (1-2%), p-cimen (1-3%) şi terpinolen.

- Compuşi monoterpenici oxigenaţi: fenconă, cis şi trans-limonen epoxid, terpinen-4-ol, dilleter component caracteristic uleiului de mărar din iarbă, conferindu-i notă verde-ierboasă uşor anisată şi care se găseşte în proporţie de până la 5%, cis şi trans-dihidrocarvonă (circa 4%),(+)-carvonă (25-40%), component caracteristic uleiului de mărar, acetat de dihidrocarvil,acetat de trans-carvil,cis şi trans-carveoli dihidro-iyo-carveol,1-p-menten-9-ol.

- Sesquiterpenoide şi compuşi de altă natură, prezenţi în cantităţi foarte mici sunt următorii: dillapiol, miristicină şi β-cariofilen.

Uleiul volatil din fructe conţine aproximativ aceeaşi componenţi, diferenţele fiind în primul rând de ordin cantitativ. Conţinutul în α-felandren şi limonen este sensibil mai mic, în timp ce cantitatea de carvonă creşte, ajungând până la 60%.

Biogenetic, carvona are ca precursor α-felandrenul, a cărui concentraţie creşte în plantă până la înflorire , ca apoi să scadă, apărând în compoziţie carvona, a cărei concentraţie ajunge la maximul în fructele mature. Dilleterul dispare din compoziţia uleiului din fructe.

Uleiul de provenienţă indiană are un conţinut mare de dillapiol, apiol şi miristicină, limonenul, felandrenul şi carvona fiind prezenţi în cantităţi mici.

4. Obţinerea uleiului volatil :

Mărarul este cultivat atât ca plantă condimentară cât şi pentru extracţia uleiului volatil. Acesta se obţine atât din planta verde cu fructificaţii imature, cât şi din fructe uscate. Principalele tări producătoare de ulei volatil sunt: Germani, Olanda, Anglia, S.U.A, Italia, India. În Europa se produce mai ales uleiul din fructe, în timp ce în America cel din plantă verde. În India, Pakistan, Japonia se produce un ulei provenind de la altă specie de mărar, numit A. Sowa, diferit calitativ de cel european.

Preview document

Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 1
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 2
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 3
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 4
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 5
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 6
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 7
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 8
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 9
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 10
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 11
Mararul ca Planta Aromatica - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Mararul ca Planta Aromatica.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Procesării Extractelor de Mărar

Noţiuni introductive Denumire ştiinţifică: Anthum gruveoles Fam. Umbelifere. Denumirea populară: crop, chimen, mărar, mărariu, mărar de gradină,...

Lavanda - Planta Medicinala

Familia: Labiatae, alături de rozmarin, mentă, oregano. Denumire ştiinţifică: Lavendula angustifolia (Levănţică) Denumire populara: Aspic,...

Trifoiul Rosu - Trifolium Pratense

Inceputurile culturii trifoiului se plaseaza cu citeva secole inaintea erei noastre, dupa cum arata Palladius in lucrarea sa de economie rurala...

Execuția Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare pe Pământuri Contractile

1. GENERALITĂŢI Pământurile argiloase, capabile de umflări şi contracţii mari, sunt întâlnite sub denumirea de argile contractile, expansive sau...

Trandafirul

Trandafirul este un arbust erect, urcator sau tiritor, cu inaltime variabila cuprinsa intre 0,3-5m (in functie de spacie si soi). Are tulpina...

Irisul

Introducere Frumuseţea şi gingăşia florilor au determinat omul să le îndrăgească şi să le cultive din cele mai îndepărtate timpuri ale existenţie...

Ecotehnica Cultivarii Tutunului si Hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Curs Pedologie

INTRODUCERE Prezentul curs, CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN AGRICULTURĂ 1.1. Obiectul şi definirea pedologiei Pedologia este...

Ai nevoie de altceva?