Materii Prime Vegetale - Mazarea - Pisum Sativum

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Materii Prime Vegetale - Mazarea - Pisum Sativum.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domenii: Agronomie, Industria Alimentara

Cuprins

1. Istoric
2. Compoziţie chimică
3. Importanţă
4. Morfologie
5. Structură
6. Răspândire
7. Soiuri
8. Influenţa factorilor climatici
9. Combaterea bolilor si a dăunătorilor
10. Sămânţa şi semănatul
11. Concluzii
12. Bibliografie

Extras din document

Mazărea

1.Istoric

Originara din Asia Mica si Asia Centrala, mazarea a fost cultivata in Antichitate de greci si romani in sudul Europei, de unde apoi s-a raspandit in tot continentul, in tara noastra este adusa in secolul al XVII-lea.

Mazarea (Pisum sativum L.) nu se intalneste in flora spontana si, din aceasta cauza, se presupune ca provine din formele evoluate ale hibrizilor naturali dintre speciile Pisum elatius (M.B.) Stev. si Pisum fulvum Sibth. et Sm. sau dintre Pisum elatius (M.B.) Stev. si Pisum arvense L.

Mazarea se cultiva pe suprafete mari in Europa si Asia. Astfel, dupa datele F.A.O. din 1961, suprafata ocupata de aceasta cultura pe intregul glob pamantesc era de 7,2 milioane ha, din care 1,74 milioane ha in Europa si 3,38 milioane ha in Asia. Din aceasta suprafata, culturile pentru masa verde sau fan reprezinta o proportie redusa, in tara noastra, suprafata cultivata cu mazare in ultimii 7 ani a variat astfel: 42900 ha in 1959,

152 000 ha in 1962 si 98 900 ha in 1965, cu tendinta ca aceasta suprafata sa se mareasca in anii urmatori. Pentru furaj verde se cultiva pe suprafete reduse. De asemenea, este foarte putin raspandita cultura mazarei furajere, desi este mai productiva decat mazarea.

2.Compoziţie chimică

Este o minunată sursă de albumine, hidrocarburi, amidon, conţine fier, potasiu, fosfor, zinc, vitamina C, vitamine din grupa B. Scade nivelul de colesterol. Protejează împotriva cancerului şi influenţează benefic oasele noastre

Mazărea, leguma preferată a copilăriei noastre nu numai că este foarte gustoasă, dar are şi o combinaţie inedită de elemente nutritive. Datorită amestecului de vitamine B1, B2, B6 şi C precum şi a conţinutului de fier constituie un medicament împotriva oboselii, a anemiei, a problemelor cu învăţatul, şi a funcţionări slabe a sistemului imunologic imunitar al organismului.

Mazarea se cultiva pe suprafete mari pentru semintele sale bogate in proteina (23 - 28%), hidrati de carbon (46 - 50%), lecitina, vitamine si saruri minerale de calciu, fosfor, potasiu etc. Ele sunt folosite ca aliment pentru oameni si ca furaj concentrat pentru animale. De asemenea, mazarea se seamana in cultura pura sau in amestec pentru nutret verde, fin sau siloz.

3.Importanţa mazărei

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.

In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.

Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.

Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.

In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.

Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.

Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.

Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.

Fisiere in arhiva (1):

  • Materii Prime Vegetale - Mazarea - Pisum Sativum.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI TIMIŞOARA Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare