Mazărea, semința și semănatul, lucrările de îngrijire și recoltarea

MAZAREA, SEMINTA SI SEMANATUL , LUCRARILE DE ÎNGRIJIRE SI RECOLTAREA. Mazarea face parte din grupa leguminoase pentru boabe ,cuprinzand plante ce apartin ordinului Leguminosales ,familia papilonaceae. Cultura de mazare este importanta pentru satisfacerea necesarului de proteine a omenirii .

Leguminoasele pentru boabe au capacitatea de a forma simbioze cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobium , astfel încat îsi asigura cea mai mare parte de azot pe aceasta cale .

Leguminoasele sunt bune premergatoare pentru alte culturi , îmbogatiind solul în azot , datorita substantelor organice ramase sub forma de radacini si miriste , cat si actiuni simbiotice cu Rhizobium.

ROTATIA CULTURII

Bune premergatore sunt culturile care parasesc terenul devreme , îl lasa curat de buruieni si fara resturi vegetale. Da bune rezultate dupa cereale paioase si dupa prasitoare ( porumb,cartofi , sfecla).

Datorita rezistentei la efectul remanent al atrazinului , mazarea se cultiva cu prioritate dupa porumb , cand acesta a fost ierbicidat cu atrazin .

Nu se recomanda amplasarea culturii de mazare dupa alte leguminoase datorita înmultiiri bolilor , iar din punct de vedere agrofitotehnic ar fi nerational , întrucat efectul ameliorator al leguminoaselor asupra solului este mult mai bine valorificat de plante din alte grupe .

Cultura repetata de mazare determina fenomenul de ,,oboseala a solului” care induce tulburari de crestere si dezvoltare .

Mazarea este la randul ei , o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor .Din considerente tehnologice dupa mazare se cultiva cu prioritate grau , pentru care este o excelenta premergatoare parasind terenul devreme , lasandu-l structurat , bine aprovizionat cu azot.

Dupa mazare se poate semana cu rezultate bune o cultura succesiva .

FERTILIZARE

Pentru 100 kg boabe si productia secundara aferenta , mazarea consuma 5,75 kg N , 1,55 kg P2O2 , 3.05 kg K2O si 3,20 kg calciu .

Pana la terminarea înfloritului mazarea consuma 75 % din azot , 60 % din fosfor si 85% din potasiu .

În situatia înstalarii unor simbioze eficiente acestea asigura pana la 75% din necesarul de azot al plantelor , restul provenind din rezerva solului sau din îngrasamintele ramase în sol de la plantele premergatoare.

Aplicarea îngrasamintelor cu azot la mazare se recomanda numai pe soluri slab fertile (acide sau nisipoase) unde nici simbiozele formate nu sunt prea eficiente.

Dozele pot fi de 20-50 kg/ha N , aplicarea se va face la pregatirea patului germinativ.

Fosforul determina cresteri importante de recolta , favorizand formarea nodozitatiilor si deci fixarea azotului. Potasiul este necesar pe solurile sarace iar microelementele ( molibdenul , borul ,magneziul , cobaltul )determina sporuri de recolta precum si o crestere a continutului boabelor în proteine.

LUCRARILE SOLULUI

Aratura se efectueaza dupa o maruntire prealabila a resturilor vegetale.

Este important ca aratura sa fie de calitate .O adancime a araturi mai mare de 25 cm nu este justificata .Pana în iarna este obligatoriu ca aratura sa fie prelucrata cel putin printr-o lucrare cu grapa cu discuri .

Patul germinativ se pregateste cat mai devreme , primavara imediat ce se poate intra în camp , printr-o lucrare cu combinatorul sau pe solurile mai compacte , cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colti .