Metode de Reconstructie Ecologica pe Verigile Tehnologice la Cultura de Grau

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Metode de Reconstructie Ecologica pe Verigile Tehnologice la Cultura de Grau.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 10 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Aspecte si reguli privind tehnologia graului ecologic in Romania

1. Lucrari de baza ale solului

In luna august solul s-a arat la adancimea de 30, cu tractorul U650 in agregat cu plugul purtat PP4, prin aceasta lucrare realizandu-se o aerare a solului, o incorporare totala a resturilor vegetale deja semicompostate la suprafata solului si formarea ogorului pentru toamna. Pana la pregatirea patului germinativ, lucrarea de arat s-a intretinut prin doua lucrari de dicuire efectuate cu tractorul U 650 in agregat cu GD 3.2 la interval de cca 2 saptamani.

2. Pregatirea patului germinativ

Pregatirea patului germinativ s-a efectuat tot prin sistem minim de lucrari, respectiv cu tractorul U650 in agregat cu combinatorul purtat CPC 4, relizandu-se astfel o maruntire si nivelare a stratului de sol utilizat pentru germinarea si rasarirea plantutelor de grau. Toate lucrarile efectuate pana la aceasta data au acoperit o suprafata de 6 ha, reprezentand 2 ha amenajate pentru benzile de protectie si 4 ha pentru amplasarea culturii graului

.

3. Parcelarea si infiintarea benzilor de protectie

Dupa efectuarea lucrarii de pregatire a patului germinativ s-a trecut la parcelarea si infiintarea benzilor de protectie. A fost delimitata o suprafata de 4 ha destinata infiintarii culturii graului in sistem ecologic. Conform principiilor de agricultura ecologica, se recomanda ca orice cultura exploatata in regim ecologic sa fie incadrata intre benzi de protectie, perdele de protectie, perdele forestiere etc, astfel incat sa fie eliminat, pe de o parte efectul de margine si pe de alta parte riscul ca o serie de produse sau daunatori sa patrunda in cultura de grau. Totodata benzile sau perdelele forestiere mai au rolul de a asigura adapost pentru fitofagi (buburuze, viespi din ordinul Trichograma – Trichograma viridae etc) si animale pradatoare (ariciul, sarpele, cartita) folosite in combaterea biologica a daunatorilor culturilor exploatate in regim ecologic.

Astfel, in cazul nostru, benzile de protectie au fost semanate cu orz de toamna, cu o densitate relativ ridicata de 500 – 600 spice /m2. A fost aleasa cultura de orz pe considerentul ca fac parte din aceasi grupa de cereale si au o parte din gama de daunatori comuni, realizandu-se o protejare a graului de unele boli si daunatori, care vor prefera orzul in detrimentul graului, datorita vegetatiei inaintate cu aproximativ doua saptamani.

Benzile laterale de protectie au o latime de circa 10 metri, iar cele din fata si zona din spate a culturii de circa 15-18 cm. Acestea din urma au fost infiintate cu o latime mai mare, deoarece sola este marginita la un capat de sosea, iar la celalalt capat de calea ferata.

4. Samanta si semantul

Semantul graului s-a efectuat cu semanatoarea pentru cereale paioase SUP 29 in agregat cu tractorul U650, dupa ce, in prealabil semanatoarea a fost foarte bine curatata, spalata si aerisita, pentru a elimina orice risc de contaminare a semintei pentru semanat.

S-a semant soiul de grau Dropia. Soiul Dropia a fost ales conform clasificarii soiurilor privind calitatea pentru panificatie (Manualul de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase, Comisia de gradare a cerealelor si semintelor oleaginoase, MAAP, 2001, Bucuresti), unde, alaturi de Apullum si Flamura 85, sunt considerate soiuri etalon (martor) pentru grupa I, clasa A. Desi, materialul pentru semanat nu a provenit dintr-un lot special obtinut prin aplicarea unor tehnologii ecologice, conform H.G. 917/2001, privind normele metodologice de aprobare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2000, privind produsele agroalimentare ecologice, unde este specificat ca orice material de semanat/plantat obtinut in conditii conventionale, careia nu i s-a aplicat nici un fel de tratament chimic la samanta inainte de semanat poate fi utilizat in agricultura ecologica, soiul achizitionat a putut fi semanat, deoarece nu a fost tratat chimic.

Locul graului in asolament Graul este destul de pretentios fata de planta premergatoare. Se recomanda insamantarea dupa cultura in amestec si leguminoase, ogor sau culturi de leguminoae. Este pretentios fata de fertlitatea solului, pe parcele cu fertilitate slaba este mai bine sa se semene culturi de primavara. Dintre culturile paioase, singura cultura dupa care se poate semana este ovazul.

Dintre culturile paioase, graul suporta cel mai bine tesala de buruieni.

Exemplu de rotatia culturilor: anul 1 – grau Ü anul 2 – porumb Ü anul 3 – soia sau alte leguminoasa Ü anul 4 – grau Ü anul 5 – floarea soarelui Ü anul 6 – trifoi + ierburi Ü anul7 – trifoi + ierburi.

Cantitatea de samanta folosita - recomandare generala: se utilizeaza cantitatea folosita in zona respectiva la graul conventional, la care se adauga un plus de 10%, ce reprezinta “cantitatea de siguranta” pentru atacul bolilor si daunatorilor. In toate situatiile trebuie efectuata proba de germinatie.

Perioada de semanat In tehnologia graului ecologic se agreeaza mai mult semanatul in perioade mai tarzii, contrar tendintelor actuale din tehnologia conventionala, unde se recomanda semanatul chiar in luna septembrie. Semanatul la sfarsitul lunii octombrie se recomanda din considerente de combatere a buruienilor. Pe solurile lutoase, luto-argiloase, unde s-a folosit ingrasamant verde, semanatul mai tardiv franeaza procesul de mineralizare si acumulare a azotului in perioada de toamna. Pe solurile nisipoase se poate amana perioada de insamantare pana la venirea ploilor, cand se poate lucra in conditii optime de semanat.

5. Tavalugit

Imediat dupa realizarea semanatului s-a efectuat o lucrare de tavalugit, recomandata mai ales in agricultura ecologica, pentru a pune mai bine, samanta semanata in contact cu solul si umiditatea acestuia, in vederea stimularii unei germinatii uniforme si in timp real.

6. Fertilizarea

De obicei, fertilizarea cu ingrasamnite se face la planta premergatoare. Cel mai des se recomanda lucerna sau alte plante perene, precum si leguminoasele. Nu sunt considerate premergatoare foarte bune porumbul si floarea soarelui.

Ca ingrasamant de baza pentru cultura graului in conditii ecologice, au fost utilizate resturile vegetale de la planta premergatoare. S-a ales ca planta premergatoare pentru grau, mazarea pe motivul ca aceasta este o leguminoasa si prezinta mai multe avantaje, dupa cum urmeaza :

- foarte buna premergatoare pentru cerealele paioase;

- planta cu recoltare timpurie, ceea ce permite pregatirea si infiintarea culturii graului in conditii optime;

- planta de cultura cu urgenta I, utilizand eficient apa acumulata din precipitatiile de iarna;

- planta leguminoasa fixatoare de azot;

- contribuie la cresterea si mentinerea fertilitatii naturale a solului.

Resturile vegetale au fost tocate si incorporate in sol in proportie de 70% (principiul sistemelor minime de lucrare a solului) si puse la dispozitia microorganismelor din sol.

7. Combaterea buruienilor

In agricultura ecologica, combaterea buruienilor are o importanta deosebita. In general, daca graul are o densitate buna, aceasta constituie un avantaj, care permite lupta impotriva combaterrii naturale a buruienilor.

Metode folosite la combaterea buruienilor: e Structura optima a culturilor, introducerea corespunzatoare a plantelor prasitoare si a amestecului de ierburi si leguminoase, deci un procent adecvat intre plantele prasitoare si cele care se recolteaza prin cosiri repetate. Este recomandata introducerea ogorului negru in unele cazuri.

Executarea la timpul optim si cu profesionalism a lucrarilor mecanice, alegerea momentului optim pentru realizarea lor (executarea ogoarelor de vara, folosirea combinatorului si a tesalei de buruieni etc). Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se vor utiliza soiuri rezistente la boli si daunatori. Se folosesc metode agrotehnice precum si metode de tratare termica sau cu saruri de cupru a semintelor. lucrari mecanice)

Fisiere in arhiva (1):

  • Metode de Reconstructie Ecologica pe Verigile Tehnologice la Cultura de Grau.doc