Metode și tehnici de investigare generale sau specifice a autenticității orezului și a făinii de orez

1.1.GENERALITĂȚI DESPRE AUTENTICITATEA ALIMENTELOR

Prin conceptul de autentic (original, veritabil) aplicat la produsele alimentare, se atesta ca originea acestora este fara indoiala in concordanta cu standardele si normele in vigoare si cu inscrisurile de pe eticheta de prezentare.

Intr-o acceptiune generala, autenticitatea este o componenta a alimentelor si poate fi definita prin conformitatea unui produs alimentar fata de cel veritabil sau de referinta

Ca parte componenta a calitatii, autenticitatea trebuie sa fie certa (si certificata), de aceea, fiecare produs trebuie sa aiba o denumire insotita de un set legal de caracteristici pentru a evita orice fel de confuzie pe piata de desfacere.

Integritatea produselor alimentare este o condiție de bază pentru a asigura încrederea consumatorilor, aspect care are efecte directe asupra stimulării consumul intern și extern.

La nivel național nu există o definiție recunoscută și validată pentru integritatea produselor agroalimentare - literatura de specialitate prezintă:

- integritatea alimentară ca fiind starea perfectă a alimentelor, care îi asigură pe participanții din lanțul agro-alimentar că alimentele sunt sigure, autentice și de calitate.

- siguranța produselor alimentare: asigurarea că produsele alimentare nu vor avea efecte nefaste asupra sănătății consumatorilor finali atunci când sunt preparate sau consumate.

- calitatea alimentară reprezintă caracteristicile alimentelor care le fac să fie acceptate de consumatori - acestea se referă atât la caracteristici senzoriale, cum ar fi mărimea, forma, culoarea, gustul, aroma, luciul, consistența, textura, cât și la caracteristici fizico-chimice și microbiologice.

1.2.CERCETARI ACTUALE IN DOMENIUL TEMEI

Criteriile definitorii pentru autenticitatea unui produs alimentar sunt numeroase si variaza de la un produs la altul, iar printer cele mai importante se regasesc:

- originea geografica;

- originea botanica sau specia (rasa) din care provine materia prima;

- compozitia;

- tehnologia de procesare si conservare;

- categoria, functie de natura materiei prime agricole: conventionale, organice sau modificate genetic;

- anul de fabricatie

Procesul de autentificare sau depistare a unor posibile falsuri presupune parcurgerea a trei etape importante: prelevarea probelor, investigarea analitica si prelucrarea si interpretarea datelor obtinute.

Prelevarea probelor din alimentele procesate sau chiar din materia prima reprezinta una din verigile de baza pentru asigurarea veridicitatii rezultatelor.

In acest scop, se face un plan de esantionare care detaliaza modalitatile de prelevare a probelor, pentru ca acestea sa fie suficient de reprezentative pentru produsul supus investigatiilor de autentificare.

Frauda alimentară reprezintă acțiunea de înșelare a cumpărătorilor de alimente sau ingrediente alimentare, indiferent de poziția pe care aceștia o ocupă în lanțul agro-alimentar (consumator, distribuitor, procesator sau importator), cu scopul de a obține câștiguri în plan economic.

Frauda presupune:

- înlocuirea totală sau parțială a unui component alimentar cu unul mai ieftin;

- adăugarea de cantități mici dintr-o substanță naturală sau sintetică pentru a masca utilizarea unui component alimentar de calitate inferioară sau conferirea unor proprietăți pe care produsele nu le justifică prin compoziția lor naturală și prin normele de fabricație, sau utilizarea în exces a unor componente de ambalare (ex. gheața);

- îndepărtarea sau omiterea intenționată a unui constituent autentic valoros dintr-un produs agroalimentar;

- declarații false sau nedeclarații legate de originea geografică, botanică, a speciei sau varietății, a procesului de producție a unui aliment;

- introducerea în circuitul agroalimentar a alimentelor alterate, de contrabandă sau furate.