Modelul rației furajere optime

Referat
6.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 1021
Mărime: 14.12KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Extras din document

Furajerele pentru animale domestice se clasifica in urmatoarele grupe principale:

1). Fibroase (masa verde, fanuri, furaje murate)

2). Grosiere (paie, vreji, coceni)

3). Concentrate (graunte d ecereale, boabe de leguminoase, seminte de oleaginoase)

4). Suculente (radacinoase, tuberculi, fructe)

5). Reziduuri tehnice (tarate, turte, borhot)

6). Furaje de origine animala (fainuri de carne-oase, lapte, zer)

7). Furaje de origine minerala (sare, fosfat dicalcic)

Substantele nutritive principale prezente in aceste furaje sunt:

a). Substanta uscata (SU) in kg

b). Unitati nutritive (UN)

c). Proteina digestibila (PD) in g

d). Calciu (C) in g

e). Fosfor (P) in g

f). Caroten in mg

Continuturile nutritive pe kg furaj se gasesc in Decretul 50/1982 sau in buletine de analiza ale laboratoarelor de nutritia animalelor. Animalele s eimpart in rase, rasele in grupe si grupele in subgrupe. De exemplu, in cadrul rasei taurine exista grupa vaci in lactatie, care are subgrupe dupa productii: 4000 litri/lactatie normala, 5000 litri/lactatie normala, 6000 litri/lactatie normala. In cadrul rasei ovine exista grupa oi in lactatie, cu 2 subgrupe: alaptare mieie si lactatie. Fiecare animal domestic, in raport cu rasa, grupa si subgrupa de care apartine, are anumite cerinte nutritive unitare zilnice:

I. Cerinte pentru functii vitale pe 100 kg corp

II. Cerinte pentru functii de reproductie/productie urmarite, pe kg lapte, pe kg spor, etc.

De exemplu, pentru vaci in lactatie de 500 kg avem cerintele nutritive unitare zilnice de mai jos, la care se adauga si sare:

Cerinte unitare SU (kg) UN PD (kg) Ca (g) P (g) Caroten (mg) Sare (g)

Functii vitale (100 kg corp) 1.6 0.9 60 5 2.6 30 4.6

Un litru lapte/zi, (4% grasime) 0.48 0.48 48 2.9 2.4 15 2

Prin inmultirea functiilor vitale cu 5 si a liniei productiei de lapte cu 15 litri/zi, obtinem cerintele zilnice totale pentru o vaca de 500 kg si 15 litri lapte/zi:

Cerinte totale SU (kg) UN PD (kg) Ca (g) P (g) Caroten (mg) Sare (g)

Functii vitale (500 kg corp) 8 4.5 300 25 13 150 23

15 litri lapte/zi, (4% grasime) 7.2 7.2 720 43.5 36 225 30

Total pe cap si zi 15.2 11.7 1020 68.5 49 375 53

In mod analog se calculeaza cerintele totale pe cap si pe zi pentru oi in lactatie de 50 kg si 0.5 litri lapte/zi: 1.75 kg SU, 1.4 UN, 130 g PD, 9 g Ca, 5 g P, 15 mg Caroten si 8 g sare. Ratiile furajere difera dupa sezon: vara sau iarna.

De exemplu, pentru rumegatoare (vaci, oi, capre) vara se dau furaje masa verde si concentrate, in timp ce iarna se dau fanuri, grosiere, suculente si concentrate. Cantitatile de furaje pe cap si pe zi au si limite bilaterale legate de fiziologia digestiei pentru fiecare rasa, grupa si subgrupa din care face parte animalul domestic respective.

Veniturile din furaje se obtin transformand in lei valoarea produselor zootehnice oferite de respectivul animal dintr-un kg de furaj, iar cheltuielile se obtin insumand costurile de producere/cumparare, transport, depozitare si administrare la animale a unui kg de furaj.

Profitul este diferenta intre venituri si cheltuieli, iar rata profitului este raportul intre profit si cheltuieli. Vom nota venitul cu V, cheltuielile cu C, profitul cu P=V-C si rata profitului cu RP=P/C.

Preview document

Modelul rației furajere optime - Pagina 1
Modelul rației furajere optime - Pagina 2
Modelul rației furajere optime - Pagina 3
Modelul rației furajere optime - Pagina 4
Modelul rației furajere optime - Pagina 5
Modelul rației furajere optime - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Modelul Ratiei Furajere Optime.doc

Alții au mai descărcat și

Irigarea Culturilor

CAPITOLUL I DETERMINAREA STARII DE UMIDITATE A SOLULUI PRIN DIFERITE METODE 1.1.Principii generale Irigarea rationala a culturilor trebuie sa...

Tehnologia de Pastrare, Valorificare și Industrializare a Produselor Horticole

RECOLTAREA LEGUMELOR Este operaţiunea prin care legumele trec din sfera producţei în cea a consumatorului. - Momentul de recoltare se stabileşte...

Determinarea gradului de saturație a solului cu îngrășăminte chimice

Introducere Cea mai importantă măsură în vederea creşterii potenţialului productiv al pământului este administrarea de ingrasaminte. Aceasta...

Proiectarea unei amenajări ciprinicole

Proiectarea unei amenajări ciprinicole, sistematică, incompletă, cu ciclu de exploatare pe trei ani şi producţie anuală de 188 tone peşte de...

Construcții pentru depozitarea, conservarea și condiționarea legumelor și fructelor

Pentru a se asigura consumul de legume si fructe în tot timpul anului, acestea trebuie depozitate, conservate si conditionate. Produsele...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE Producerea furajelor reprezintă o activitate economică esenţială în creşterea animalelor şi a constituit o preocupare a omului din...

Construcții agroturistice - materiale și elemente de construcții din beton și beton armat

Betonul este o piatra artificiala obtinuta in urma intaririi unui amestec omogen de nisip, pietris si liant, de obicei ciment sub forma de pasta de...

Tehnologii de cultivare - iarbă de Sudan, porumb, sfeclă furajeră, lucernă

Dezvoltarea unei agriculturi moderne ,durabile presupune ca sectorul de creşterea animalelor să ocupe un rol important prin produsele ce se...

Te-ar putea interesa și

Fermă de iepuri domestici - SC Lepoferm SRL

1.SUMAR În perspectiva apropiată, carnea de iepure va ocupa locul cuvenit în alimentaţia oamenilor din toată lumea, prognoză fondată pe...

Practică la tehnologia creșterii animalelor - studiul producției de carne la bovine

Importanţa creşterii bovinelor Creşterea bovinelor reprezintă o ramură de primă importanţă a agriculturii mondiale, datorită volumului,...

Practică tehnologia creșterii animalelor - studiul producției de carne la bovine

INTRODUCERE Bovinele au o importanţă social-economică, sanitară, biologică şi ecologică de prim ordin în economia multor state. Ele furnizează un...

Modele optimizare

I. MODELE LINIARE DE OPTIMIZARE STRUCTURĂ CULTURĂ MARE ZONELE DE SUD ȘI VEST I A.TABEL CU DATE PENTRU (SCOC1) ; (SCOV1) Culturi Resurse Grâu...

Managementul Exploatației Agricole

CAP. I INTRODUCERE ÎN "MANAGEMENTUL EXPLOATAŢIILOR AGRICOLE" 1.1 Exercitarea managementului în exploataţiile agricole, între necesităţi şi...

Management Agrar

INTRODUCERE Includerea managementului în planul de pregătire a celor mai di¬verse profesii (economişti, ingineri, jurişti, psihologi, sociologi...

Ai nevoie de altceva?