Orezul

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Orezul.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Cap.I. Scurt istoric.3
Cap.II. Compozitia chimica.4
Cap.III. Structura.8
Cap.IV. Influenta factorilor climatici si tehnologici.11
IV.1. Factorii climatici.11
IV.2. Factorii tehnologici.11
Cap.V. Importanta orezului.14
Cap.VI. Utilizari in industria alimentara.16
Concluzie.22
Bibliografie.23

Extras din document

Orezul

Cap.I Scurt istoric

Orezul (Oryza saliva) este o planta din familia Gramineelor, cu tulpina dreapta de circa 1,5 m si frunze liniare, alungite. Are spicele mici si este cultivata din timpuri stravechi in Orientul indepartat (Japonia, China, India), precum si in insulele din Oceanul Pacific. Aceasta planta este cultivata si la noi inca din anul 1802 (prin aclimatizare), precum si in alte tari ca: S.U.A., Italia, Spania si unele tari din Federatia Rusa. Dupa cum se cunoaste, cultura orezului necesita multa caldura si umezeala. Se deosebesc doua tipuri de orez: orezul de balta sau inundabil si orezul de uscat sau irigabil.

Orezul de balta se seamana pe ogoare cu posibilitati de inundare artificiala, deoarece majoritatea soiurilor necesita o mentinere continua a apei pe camp (de la semanare si pana la recoltare).

Orezul de uscat se cultiva intr-un sol bine lucrat, a carui umezeala trebuie mentinuta prin irigare. De obicei, orezul de balta da recolte mult mai bogate in comparatie cu orezul irigat si ele pot ajunge pana la 6000 kg la hectar, chiar mai mult. Aceste recolte bogate se explica prin marea capacitate de infratire a orezului (20-40 tulpini la un bob) si de ramificarea in teren a acestei plante, inainte de insamantare, ogoarele se inunda, apoi apa se scurge si campul se ara si se inunda din nou pentru scurt timp. Semanatul orezului se face in teren malos, prin seminte sau prin plantarea rasadului.

Boabele de orez se deosebesc intre ele in functie de:

-forma si dimensiune, putand fi: alungite, ovale sau rotunde (acestea se determina pe baza raportului dintre lungimea si latimea boabelor);

-consistenta boabelor, putand fi: fainoase, sticloase si semisticloase.

Cap.II Compozitie chimica

Compozitie chimica a orezului brut:

- vitaminele: B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E.

- aminoacizii: alanina, arginina, acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan, tirosina, valina.

- acizii grasi: acid miristic, acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic, acid oleic, acid linoleic, acid linolic.

- fosfolipide, carbohidrati, mineralele: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupru, zinc, nichel, molibden, fosfor, fluor, iod, bor, seleniu.

Valoarea nutritiva per 100 grame orez nedecorticat:

Energie 1527 kJ (365 kcal)

Carbohidrati 79 g

Zaharuri 0.12 g

Fibre alimentare 1,3 g

Grasime 0.66 g

Proteinele 7.12 g

Apa 11.62 g

Tiamina (Vit. B1) 0.070 mg (5%)

Riboflavina (Vit. B2) 0.049 mg (3%)

Niacina (Vit. B3) 1,6 mg (11%)

Acid pantotenic (B5) 1.014 mg (20%)

Vitamina B6 0.164 mg (13%)

Acid folic (Vit. B9) 8 micrograme (2%)

Calciul 28 mg (3%)

Fier 0.80 mg (6%)

Magneziul 25 mg (7% )

Mangan 1.088 mg (54%)

Fosfor 115 mg (16%)

Potasiu 115 mg (2%)

Zinc 1.09 mg (11%)

Compozitia chimica a orezului decorticat si nedecorticat (in procente, raportat la subtanta uscata).

Denumirea substantelor componente Orez nedecorticat [%] Orez decorticat [%] Orez decorticat din Extremul Orient [%]

Apa 12,42-14,66 12,50-13,60 7,80-9,16

Substante azotoase 7,95-10,82 7,13-11,69 9,62-11,06

Grasimi 1,90-2,20 1,00-1,20 0,62-1,74

Celuloza 8,74-12,22 0,10-0,40 0,39-0,58

Cenusa 4,68-7,01 1,24-1,80 0,78-0,92

Substante neazotoase 72,00-80,44 85,00-98,00 76,20-88,36

Fisiere in arhiva (1):

  • Orezul.doc