Extras din referat
Vegetaţia ierboasă variază în funcţie de condiţiile microclimatice ale zonei, tipul de sol şi adâncimea apei. Specie dominantă de Festuca pseudovina este însoţită de alcătuirea asociaţiilor de Festuca valesiaca, Poa pratensis, Lolium perene, Trifolim pratense, Medicago falcata, Trifolium perene, Plantago lanceolata, Plantago media.
Lunca şi terasele Siretului prezintă anumite pajişti azonale specifice solurilor cu aport zonatic ca :
♦ Pajişti de Poa pratensis .
♦ Pajişti de Lolium perene.
♦ Pajişti de Agrostis alba .
Aceste specii manifestă un caracter pronunţat mezofit. Pe terenurile mlăştinoase în afara vegetaţiei lemnoase caracteristice acestei zone, apar asociaţii vegetale în care predomină specii higrofite ca: Thypha latifolia, Glyceria aquatica, Carex riparia. Pe solurile acide se întâlnesc buruieni specifice: Equisetum arvense, Rumex acetosela .
Suprafata :24 ha
Panta terenului:14%
Productia globala:15t/ha
Coeficient de utilizare:80%
Durata de refacere:36 zile
Timpul de ocupare : 6 zile
Modul de exploatare:cresterea vacilor cu lapte
Perioada de pasunat :135 zile
Data inceperii pasunatului:10 mai
O parcela pentru realizarea de fan
Producţia utila:
Pu = Pt x K / 100
Pu = 15000 x 80 /100
Pu = 12000 kg / ha.
Capacitatea de păşunat:
Cp = Pu/G x T
Cp = 12000 / 50 x 135
Cp = 1.7 UVM/ha
Din cauza calamităţilor care pot avea loc, vom diminua capacitatea de păşunat cu 10% pentru a avea o rezervă de hrană.
Cp¹ = Cp – 10%
Cp¹ = 1,7 – 10%
Cp¹ = 1,53UVM / ha
Numarul de parcele:
Np = C / O + r nde C = R + O = 36+6 =42
Np = 42 / 6+ 1 = 7 + 1 = 8parcele
Np = 8 parcele
Suprafaţa unei parcele:
Sp = St / Np = 24/ 8= 3 ha / parcela.
Desimea de păşunat:
Dp = Cp¹ x ( Np – Np fan ) = 1,53 x ( 8 – 1 ) = 1,53 x 7 = 10,71 UVM / ha parcelă
( 10 vaci cu lapte / ha parcelă )
Efectivul de animale:
Ef = Cp¹ x ( St – Sf ) = 1,53 x ( 24 – 3 ) = 1,53 x 21 = 32,13 UVM / ha.
Conținut arhivă zip
- Organizarea Ameliorativa a Unei Pajisti Permanente Degradate.ppt