Organizarea producției biologice în România

Agricultura biologica a inceput sa ia avans in anul 1972, pentru ca in anul 1990 sa inregistreze o dezvoltare foarte mare. Acest lucru se explica pe baza valorii biologice a produselor obtinute prin aplicarea acestor practice, sporirii cerintelor de piata, a apritiei unor reglementari prin directivele Consiliului Economic European ( C C E ) si mai ales stimulentelor acordate de unele state pentru ecologizarea agriculturii.

Bazandu-se pe legile naturale, folositoare vietii plantelor pe care ochiul nu le vede, actineaza cu metode microbiologice ca sa dirijeze principalii agenti de productie sis a obtina recolte agricole de la plante cultivate fara utilizarea de chimicale.

Prin actualizarea si modernizarea metodelor traditionale ale agriculturii taranesti se practica sisteme mai putin intensive dar care asigura ecologizarea mediului inconjurator. Se bazeaza pe reguli, control si verificare a respectarii normelor restrictive privind utilizarea irigatiilor, a igrasamintelor chimice si insecticidelor si a altor substante industrial. La lucrarile se intemeiaza pe cunoasterea sensurilor natural ale formarii si evolutiei solului vegetal, a cerintelor plantelor fata de agentii de productie, pe prognoze si control pentru aplicarea lor in mod limitat si diferentiat.

Adaptata la cerintele locale de clima, sol si traditie, ea duce la o specializare si la asigurarea unor locuri de munca, la asocieri si cooperari in plan orizontal, mai ales pentru domeniile de pregatire, procesare, depozitare a alimentelor si produselor.

Avand in vedere toate cerintele si aspectele practicarii acestei alternative, consideram ca Romania dispune de conditii excelente si unice pentru productia biologica, avand si interese de integrare in U.E. Aceste conditii favorabile motiveaza a considera agricultura taraneasca, o alternative “bio” un ferment al agriculturii durabile in tara noastra. O asociem cu practicile agriculturii taranesti sub denumirea de “agricultura taraneasca eco-biologica”. Romanii au o experienta dobandita din practicarea mijloacelor si tehnicilor specific agriculturii taranesti in tara noastra ce arata ca in conditii climatice normale se bot realize produse “bio” cantitativ aproape de cele obtinute prin culturi conventionale. Mentionam faptul ca dispunem de o bogata traditie in practicarea agriculturii taranesti si ca trecerea la cultivarea biologica a plantelor agricole se bazeaza pe ajustarea tehnologiilor traditionale in functie de conditiile pedologice si agricole specifice fiecarei localitati.Asadar avem posibilitatea sa adoptam din practica altor tari tehnici modernizate privind practicarea agriculturii taranesti eco-biologice sis a valorificam din agricultura noastra traditional experienta obtinerii de produse agricole nepoluante.

Tehnici de agricultura taraneasca romaneasca eco-biologica

Agricultura biologica interzice in general tehnicile de cultivare care nu fac apel la sol. La amenajarea unei gospodarii care practica asemenea alternative se pleaca de la conditiile locale si se ia in considerare cerintele economice, ecologice si sociale. Scopul este conservarea si ameliorarea fertilitatii economice si relative a solului, paralel cu pastrarea sanatatii, producerea hranei de calitate superior precum si asigurarea protectiei mediului inconjurator prin forte proprii.

Alegerea terenurilor pentru amplasarea culturilor se recomanda a se face in lipsa unor nanlize pedologice, pe seama identificarii si recunoasterii vegetatiei care creste de la sine in zona. Dupa ascest criteriu deosebim terenurile:

- Argiloase pe care cresc : cicoarea, golomatul, ghizdeiul, lucerna, coada vulpii, mazarichea, ceapa ciorii, sapunelul

- Nisipoase pe care vegeteaza: afinul, arnica, tintaura, firea pamantului, laptele cucului, macrisul, patlagina.