Piața comună a vinului

Romania este o importanta tara europeana producatoare de vin, dispunand de un mare trecut istoric si de bogate traditii culturale, mare parte din ele nemijlocit legate de aceasta bautura, considerata, pe drept cuvant, o licoare divina.

Astazi, tara parcurge o perioada de profunde schimbari, construindu-si un viitor in consonanta cu cel al Uniunii Europene.

Inceputurile viticulturii in aceasta parte a lumii dateaza de cel putin 4000 de ani. Legenda spune ca Dionysos, zeul vinului, s-a nascut in Thracia, pe meleagurile ce astazi reprezinta teritoriul Romaniei. Romania sau Dacia, cum era ea cunoscuta de Romani, a avut o cultura consolidata a vinului. Abundenta bucatelor si faima vinului produs de Daci erau atat de cunoscute si tentante, incat Burebista, regele primului stat Dac centralizat (sec. I BC), a ordonat distrugerea viilor pentru a pune capat invaziilor repetate ale popoarelor migratoare, dupa cum il sfatuise Marele Preot, Deceneu. In timpurile mai apropiate de noi, viticultura romaneasca a cunoscut mai multe perioade distincte, fiecare cu influentele sale specifice asupra industriei vinului.

Astfel, secolul 19 si inceputul celui de-al 20-lea, pana la Primul Razboi Mondial, au fost caracterizate prin legaturi ample si stranse cu Franta. In sectorul viticol, aceste legaturi au culminat cu ajutorul practic dat de viticultorii francezi, imediat dupa ravagiile produse de filoxera in ultimele doua decenii ale secolului 19. Rezultatul l-a constituit faptul ca replantarile care s-au facut au avut drept sursa viţele nobile aduse din Franta: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc si altele.

Perioada interbelica a fost caracterizata prin legaturi mai stranse cu Germania si Austria, interval in care se remarca o utilizare crescanda a Şpritului (vin amestecat cu apa minerala gazoasa, o alta bogatie locala).

In perioada comunista (1948-1989), cand apar trei tipuri distincte de organizatii vitivinicole, astfel: institute de cercetare, ferme viticole si centre de vinificatie de stat, precum si ferme cooperatiste, vinurile romanesti reuseau sa cucereasca importante medalii la concursurile internationale in pofida accentului mare pus pe cantitate si mai putin pe calitate.

Liberalizarea economiei de dupa 1989 a condus la o suita de schimbari profunde in industria vinului din Romania. Viile apartinand fermelor cooperatiste au fost retrocedate fostilor lor proprietari, fermele viticole si centrele de vinificatie de stat se afla in plin proces de privatizare, iar institutele de cercetare isi redefinesc in prezent rolul lor central in cadrul sectorului vitivinicol reinnoit.

Romania ocupa locul cinci in ierarhia vinicola din Europa, iar pentru perioada 2007 - 2013 Romania are la dispozitie din bugetul UE circa 210 milioane euro pentru sectorul viti-vinicol, reconversie, replantare si promovare.

Daca in 2007 numarul de beneficiari de fonduri europene pe reconversie in sectorul viti-vinicol era de 40, pentru 1.176 hectare, cu o valoare de 6,9 milioane euro, acesta a ajuns in 2010 la 189 de beneficiari, pentru o suprafata de 5.124 ha, in valoare de 41,54 milioane de euro.

Din datele MADR reiese ca in 2011 au fost depuse proiecte in acest sector, in valoare de 10,43 milioane de euro de catre 42 de beneficiari, pentru o suprafata de 1.379 hectare, dintr-o suma totala disponibila de peste 42 de milioane de euro.

In ultimii opt ani, Romania a inregistrat cele mai mari exporturi de vin, cu varfuri in anii 2002 si 2003, cu un total de 50.453 tone, respectiv 41.137,1 tone.

Consumul de vin in Romania este situat intre 23,4 - 24 litri/locuitor, acesta reprezentand jumatate din consumul tarilor dezvoltate, care se ridica la 50 litri/locuitor.

Romania este unul dintre cei cincisprezece producatori de vin la nivel mondial si al saselea producator de vinuri din Europa dupa Franta, Italia, Spania, Germania si Portugalia. De asemenea, Romania ocupa locul cinci in ierarhia tarilor viticole europene, cu o suprafata totala cultivata cu vita de vie pe rod de 183.400 hectare in 2010.

Sectorul vitivinicol european

Uniunea Europeană deţine mai mult de 2,4 milioane de exploataţii viticole, care acoperă 3,6 milioane hectare, adică 2% din suprafaţa agricolă a Uniunii. Producţia de vin în 2006 a reprezentat 5% din valoarea producţiei agricole a Uniunii Europene. Consumul de vin provenit din Uniunea Europeană scade constant, deşi vânzările vinurilor de calitate sunt în creştere.

În ultimii zece ani, importurile au crescut cu 10 procente pe an, în timp ce creşterea exporturilor este lentă. Pe baza tendinţelor actuale, producţia de vin în exces va atinge 15% din producţia anuală până în 2010-2011. Uniunea Europeană cheltuie aproximativ o jumătate de miliard de euro pe an doar pentru a înlătura surplusul de vin pentru care nu există o piaţă de desfacere.