Porumb Siloz cu Boabe in Lapte-Ceara

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Porumb Siloz cu Boabe in Lapte-Ceara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Introducere
1.Porumbul
1.2 Sămânţa
1.3 Perioada de semănat
1.4 Densitatea
1.5 Lucrări de îngrijire
1.6 Irigarea
1.7 Recoltarea şi depozitarea
1.8 Metode de însilozare
- Însilozarea la cald
- Însilozarea la rece
- Însilozarea prin folosirea de aditivi
- Însilozarea cu umiditate scăzută
2. Contraindicaţii
3.Concluzii
4.Bibliografie

Extras din document

1.Porumbul face parte din familia Gramineae, subfamilia Panicoidae, tribul Maydeae, specia Zea mays L. (n = 10 cromozomi). Din acelaşi trib, pe lângă genul Zea, fac parte 8 genuri ,din care importante pentru filogenia porumbului sunt doua Euchlena şi Tripsarum, ambele răspândite în America.

În funcţie de structura endospermului şi caracterele ştiuletelui, specia Zea mays cuprinde mai multe convarietăţi

Porumbul este o plantă unisexuat-monoică. Florile mascule sunt grupate, într-o inflorescenţă terminală de tip panicul, iar cele femele sunt grupate în inflorescenţe de tip spadice (spic cu rahisul mult îngroşat), protejate de frunze modificate (pănuşi) situate la subsoara frunzelor.

Porumbul este o plantă protandră, polenul putând apărea cu 5 - 7 zile înaintea maturării ovulelor, în condiţii de secetă decalajul poate să depăşească chiar 10 zile, determinând creşterea procentului de plante sterile.

Polenizarea este alogamă anemofilă, grăunciorii de polen putând fi purtaţi de vânt până la l km distanţă.

Fructul este o cariopsă la care pericarpul reprezintă 7 - 30%; endospermul 80 - 87%, iar embrionul 10 - 12%. MMB variază între 40 - 1.100 g, frecvent 200 - 400 g, iar MH este de 72 - 88 kg.

Porumbul este mai puţin pretenţios faţă de planta premergătoare. Rezultatele cele mai bune se obţin după leguminoasele anuale pentru boabe şi furajere, după care urmează, cerealele păioase de toamnă, inul, cânepa, cartoful, sfecla şi floarea-soarelui.

Rotaţia grâu-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor două culturi, în această rotaţie porumbul este favorizat, fiind cultivat după o premergătoare timpurie, în culturile atacate de fuzarioză, boală comună ambelor specii, această rotaţie se întrerupe după 4-5 ani.

Porumbul nu se poate cultiva după sorg şi iarbă de Sudan.

Monocultura, de porumb în ţara noastră s-a extins pe solurile fertile, mai joase, cu apa freatică la mică adâncime, supuse în primăverile mai ploioase excesului temporar de umiditate - terenuri pe care grâul nu le valorifică în aceeaşi măsură ca porumbul.

Datorită producţiei mari de masă uscată la unitatea de suprafaţă, porumbul este o plantă mare consumatoare de substanţe nutritive.

Azotul este principalul element în fertilizarea porumbului, care asigură formarea unei mase foliare bogate, colorată în verde intens şi care influenţează favorabil acumularea substanţelor proteice. Carenţa se manifestă prin îngălbenirea limbului de la vârf spre bază, de-a lungul nervurii mediane care se deschide la culoare. Plantele rămân firave, cu ştiuleţii mici. Fosforul joacă un rol multiplu în creşterea si fructificarea porumbului. Insuficienţa lui se manifesta prin înroşirea frunzelor de la vârf spre bază, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de creştere este scăzut, se accentuează protandria. Excesul fosforului determină insuficienţa zincului.

1.2 Sămânţa

Materialul seminal trebuie să aibă puritatea minimă de 98% şi germinaţia minimă de 90%.

Împotriva agenţilor patogeni din sol (Fusarium, Pythium, Penicillium, Aspergillus, Sorosporium holcisorghi) sămânţa se tratează cu Tiradin75 (3kg/t), Metoben 70 (2kg/t), TMTD 75 (4kg/t). Se previn, astfel, fenomenele de „clocire a seminţelor” în sol.

Protecţia împotriva dăunătorilor din sol (Agriotes sp., Tanymecus dilaticollis etc.) se realizează prin tratarea seminţelor cu Seedox 80 WP (12,5kg/t), Furadan 35 ST (2,5kg/t), Diafuran 35 ST (25kg/t), Carbodan 35 ST (25kg/t), Sinolintox 10 G (20 l/t).

1.3 Perioada de semănat.

Semănatul porumbului se realizează atunci când. la ora 7, la 30 cm adâncime, temperatura este de 8°C şi vremea este în curs de încălzire.

Calendaristic, cele mai bune rezultate se obţin în zona de câmpie, când se seamănă între l - 20 aprilie şi între 15-30 aprilie, în celelalte zone.

Semănatul timpuriu, de obicei, asigură umiditatea necesară germinării, iar încolţirea şi răsărirea se produc în timp scurt.

Dacă semănatul se face prea timpuriu, se prelungeşte durata răsăririi, ceea ce are drept consecinţă o stagnare în creştere, existând şi pericolul putrezirii boabelor în sol. La fel de mari sunt pagubele şi prin întârzierea semănatului, când se reduce umiditatea solului; perioada de înflorire-fecundare este împinsă în intervalul cu temperaturi ridicate şi umiditate relativă aerului mai mică, fapt care sporeşte procentul plantelor sterile şi reduce randamentul de boabe.

1.4 Densitatea

Constituie factorul tehnologic de bază pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reacţionând mai puternic la acest element tehnologic decât alte prăsitoare

Intensivizarea tehnologiei de cultivare a porumbului prin introducerea de hibrizi noi, mărirea nivelurilor de fertilizare, irigarea etc., au condus la recolte mai mari numai prin corelarea acestor verigi cu densitatea lanului, respectiv cu creşterea suprafeţei foliare la unitatea de suprafaţă. Factorii obligatorii de care trebuie să se ţină seama la stabilirea densităţii sunt: hibridul cultivat, umiditatea şi fertilitatea solului.

În zonele cu precipitaţii reduse (Câmpia Dunării, Dobrogea etc.) elementul de bază în stabilirea densităţii îl constituie rezerva de apă acumulată în perioada toamnă - iarna - primăvară, până la semăna.

Fisiere in arhiva (1):

  • Porumb Siloz cu Boabe in Lapte-Ceara.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ION IONESCU DE LA BRAD FACULTATEA DE ZOOTEHNIE