Pradatori si Paraziti ai Culturilor Horticole

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Pradatori si Paraziti ai Culturilor Horticole.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: PĂLĂGEŞIU IOAN

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1.Entomofagii principalilor dăunători din culturile de solano-fructoase
2.Prădătorii şi paraziţii buhăi fructificaţiilor
3.Paraziţii coropişniţei
4.Prădatorii păduchelui cenuşiu al verzei
5.Prădătorii şi paraziţii buhăi verzei
6.Prădătorii şi paraziţii păianjenului roşu comun
7.Prădătorii şi paraziţii musculiţei albe de seră
8.Entomofagii principalilor dăunători ai viţei de vie
9.Prădătorii şi paraziţii păianjenului roşu al viţei de vie
10.Prădătorii şi paraziţii filoxerei
11.Prădătorii şi paraziţii cicadei viţei de vie
12.Prădătorii şi paraziţii păduchelui ţestos al viţei de vie
13.Prădătorii şi paraziţii moliilor strugurilor
14.Prădătorii omidei păroase a (fluturelui) stejarului
15.Paraziţii fluturelui stejarului –
16.Prădătorii şi paraziţii viermelui merelor
17.Prădătorii şi paraziţii viermelui prunelor
18 Entomofagii viespilor cu ferăstrău ale fructelor
19.Prădătorii şi paraziţii păduchelui negru al cireşului
20.Entomofagii păduchelui verde al piersicului.

Extras din document

Prădători şi paraziţi ai culturilor horticole

Entomofagii fac parte din categoria factorilor biotici Entomofagii în faza de adulţi sau de larvă , atacă un număr impresionant de indivizi dintr-o specie de dăunător sau din mai multe specii de dăunători ceea ce duce la reducerea densităţii populaţiilor de dăunători. Comparând paraziţii cu prădătorii din punct de vedere al combaterii naturale paraziţii par mai utili deoarece ;

1. sunt specifici pentru gazdă ;

2. se pot menţine în raport cu gazda şi la densităţi reduse ;

3. larvele nu trebuie să- şi caute hrana ;

Eficacitatea prădătorilor şi paraziţilor depinde de următorii factori (Huffaker 1974):

1. adaptabilitatea la diferite condiţii fizice ale mediului ;

2. mobilitatea şi capacitatea de căutatre a hranei;

3. capacitatea de înmulţire în funcţie de cea a gazdei sau prăzii;

4. alte proprietăţi legate de sincronizarea cu dezvoltarera gazdei

Cunoaşterea specilor utile, ale densităţii lor şi comportării în cadrul agrobiocenozei date , este deosebit de utilă în integrarea mijloacelor de combatere. Fără o cunoaştere exactă a speciilor nu se poate trece la elaborarea combaterii integrate pe baze ştiinţifice.

Rolul sistematici în elaborarea măsurilor de combatere integrată deci deosebit de ridicat. Nu mai este suficient să cunoaştem principalii dăunători ai culturilor şi biologia lor ca în cazul metodelor obişnuite de combatere ci şi întreg complex de organisme care ia parte într-un fel sau altul evoluţia lui în cadrul agrobiocenozei.

Trebuie determinaţi cu exactitate în primul rând entomofagii care sunt capabili să regleze densităţile dăunătorului cheie.

Entomofagii principalilor dăunători din culturile de solano-fructoase

În câmp deschis, îndeosebi culturile vinete şi tomate, sunt atacate de gândacul din Colorado şi de omida fructificaţiilor, iar în ultimii ani, ca urmare a extinderii culturilor în sere şi solarii (particulare), atacă frecvent şi musculiţa albă de seră. Dintre speciile de afide dăunătoare acestor culturi, se remarcă păduchele verde al piersicului, păduchele solanaceelor, păduchele dungat al cartofului. Duşmanii naturali joacă un rol mare în reducerea populaţiilor acestor dăunători.

Prădătorii şi paraziţii buhăi fructificaţiilor – HELICOVERPA ARMIGERA

Ca specii prădătoare întâlnim: Chrysopa carnea (Chrysopidae) şi Lygus sp. (Miridae), care consumă ouăle şi larvele tinere ale acestui dăunător.

Ca specii parazite, întâlnim unele specii de nematozi, cum sunt cele de Neoaplectana (Steinernematidae), care parazitează omizile de Helicoverpa armigera. Ouăle sunt parazitate de Trichogramma evanescens şi T. cuproctidis, iar larvele şi pupele de : Barylypa humeralis, Eulanyacra crisopatoria, Nelelia testacea, Gambrus carnifex, Itoplectis melanocephala (Ichneumonidae), Chelonus oculator, Macrocentrus collaris, Microplitis rufiventris, M. vidna, Rhogas dimidiatus, R. rossicus (Braconidae).

Paraziţii coropişniţei – GRYLLOTALPA GRYLLOTALPA

Din această grupa fac parte unele specii de nematode (Binema korsakowi), B. ornatum, B. pseudorrnatum, Cameronia multiovata, Gryllophila skrjabini (Thelastomatidae), Hexamermis albicans (Mermithidae), Mirazaiella asiatica (Oxyuridae) şi himenoptere (Larra anathema).

Importanţa practică prezintă nematodul Physocephalus sexulatus, care infestează diferite stadii de dezvoltare a coropişniţei, in procente de până la 29,4%.

Fisiere in arhiva (1):

  • Pradatori si Paraziti ai Culturilor Horticole.doc