Pregatirea Substratului Nutritiv in Vederea Producerii Rasadurilor

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Pregatirea Substratului Nutritiv in Vederea Producerii Rasadurilor.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Argument
Capitolul I Principalele componente care intra in alcatuirea amestecurilor de pamanturi
1.1. Mranita
1.2. Pamantul de telina
1.3. Pamantul de frunze
1.4. Turba
1.5. Nisip
1.6. Rumegus
Capitolul II Pregatirea substratului nutritiv in vederea producerii rasadurilor de flori
2.1. Substratul de cultura
2.2. Pregatirea amestecurilor de pamant
2.3. Substraturi standard
2.3.1. Cerintele plantelor decorative fata de substratul de cultura
2.3.2. Cerintele plantelor fata de reactia substratului
2.3.3. Cerintele plantelor decorative fata de continutul de saruri din substratul de
cultura
2.4. Culturi floricole in solutii nutritive sau culturi fara sol
2.4.1. Substraturi folosite in hidrocultura
2.4.2. Instalatii pentru culturi hidroponice
2.4.3. Tehnica hidroculturilor
Capitolul III Masuri de protectie a muncii

Extras din document

Argument

Floricultura, este una din ramurile hoticulturii care se ocupa cu studiul cerintelor plantelor floricole fata de factorii de medii, al metodelor de inmultire si al tehnologiei cultivarii lor in camp sau sub adaport. Aceasta ramura ofera posibilitatea cunoasterii celor mai importante specii, precum si modul de folosire a acestora.

Frumusetea si gingasia florilor au determinat pe om sa le ingrijeasca, sa le iubeasca, sa le cultive din cele mai indepartate timpuri ale existentei sale, pentru a-l insoti pretutindeni, satisfacandu-i simtul pentru frumos.

Astazi, florile sunt nelipsite din viata noastra, insotindu-ne la tot pasul, in toate manifestarile si evenimentele, devenind, pe drept cuvant, bunuri de larg consum. Floricultura pe plan mondial, precum si in tara noastra, este in plina dezvoltare.

Importanta economica a floriculturii consta in caracterul intensiv al culturilor, datorita obtinerii mai multor culturi in acelasi an pe acceasi unitate de suprafata si, in special, pe teren acoperit si a productiilor ridicate la unitatea de suprafata.

Floricultura, atat in tara noastra cat si in alte tari, constituie o sursa considerabila de venituri, realizate din vanzarea florilor atat pe piata interna cat si pe cea externa, reprezentand una dintre cele mai rentabile ramuri ale productiei vegetale.

CAPITOLUL I

Principalele componente care intra in alcatuirea amestecurilor de pamanturi

1.1.Mranita

Mranita este un ingrasamant organic rezultat din gunoiu de grajd ca urmare a unui proces inaintat de fermentare.Are aspect pamantos si grauntos si reprezinta 25% din masa initiala gunoiul de grajd .Mranita se utilizeaza cu precadere in lemigultura precum si plantele decorative pentru realizarea amestecurilor nutritive,acoperirea semintelor in rasarnite. Mranita se poate aplica singura si sau in amestec cu ingrasaminte chimice(P K) la cartof,tomate,varza ,castraveti,precum si in gropile de plantare a pomilor fructiferi si vitei de vie.

1.2.Pamantul de telina

Pamantul de Telina se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene.Se recolteaza brazde de o adancime de 20 cm,care apoi se asaza in platforme de descompuere ,obtind in 6-8 luni un pamant de telina bun pentru pregatirea amestecurilor. Are culoarea cenusie-maronie ,este foarte bine structurat are continut ridicat in elemente minerale ,in sepecial azot(dar acesta depinde de flora existenta pe terenu de unde sau recoltat brazdele)are pH alcalin.

1.3.Pamantul de frunze

Pamantuld e frunze se obtine din compostarea frunzele arborilor care toamna mor obisnuti cad.Se trag in platforme sau in santuri se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face udarea cu must de gunoi de grajd si in circa 2 ani de zile se obitine un pamant bun. Are culoarea inchisa ,sarac in elemente nutritive,afanat si permeabil si cu pH variabil ,in functie de specile de arbori de la care provine ,aceea terebuie folosit cu multa atentie.

1.4.Turba

Este o componenta organica cu calitati tehnologice exceptionale,provenita din dscopmunere in”turbarii” a unor cantitatii mari de depozite naturale de muschi de turba .Spre deosebire de mranita ,prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat ,nefiind fermentarea si descompunerea acestuia. Este un material organic care se formeaza in conditiii naturale,in asa numite turbarii.Se cunosc doua felurii de turba:

-turba neagra(se formeaza in zonele joase ),are aspct prafos,datorita grajdului avansat de descompunere ,culoare neagra ,o mare capacitate de retinere apei (de 7-8 ori volumul sau ),mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita,pH slab acid ,afanata si permeabila

-turba rosie(se formeaza in zonele inalte),are aspect fibros ,daorita faptului ca nu este foarte descompusa ,culoarea este mai deschisa(roscata),capacitate foarte mare de retinere a a apei(de 10-15 ori volumul sau)are pH acid si de accea se foloseste se trateaza cu praf de var2-3 kg/m3 pentru neutralizarea aciditatii. Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive.

1.5.Nisip

Nisipul este un component important ,care se introduce in amestecurile nutritive in vederea cresterii permeabilitatii acestora .Trebuie extras din cariere de pe cursurile de apa nepoluate sau vaile uscate ale raurilor.Principala componenta chimica este boxidul de siliciu care prin stabilirea granulomerica asigura aeratia amestecurilor din ghivece.Se recomanda nisipul cu granulatie mai grosiera,fara componente aluvionare sau fractiuni fizice mari ,lipsite de resturi vegetale.

1.6. Rumegus

Este un component inert din punct de vedere chimic ,care provine din tratatrea rocilor vulcanice cu temperaturi foarte mari (700 grade celsius )l acare apa continuta in minerale se evapora ,rezultand particule granulare spongionase. Este un material usor (110-130 kg/m3) cu porozitate ridicata(80%),capacitate mica de retinere a apei (34%),pH neutru,capacitate de temponare nula capacitate de schimb cationic mica.

CAPITOLUL II

Pregatirea substratului nutritiv in vederea producerii rasadurilor de flori

2.1. Substratul de cultura

In practica horticola prin termenul de substrat de cultura se intelege suportul material in care plantele isi dezvolta radacinile si care constituie sursa principala de hrana.Datorita originii lor, din zone de clima si sol foarte diferite, plantele decorative manifesta cerinte foarte variate fata de componentele si insusirile substratului de cultura. Pentru plantele originare din zonele temperate, cultivate in tara noastra in aer liber, termenul se indentifica cu acela de sol cu caracteristici naturale bine definite de la o zona la alta.In general, solurile de pe teritoriul tarii noastre corespund cerintelor majoritatii plantelor anuale, bienale si perene ce se cultiva in camp, cultivatorul avand si posibilitatea sa aleaga plantele potrivite pentru anumite tipuri de sol sau sa imbunatateasca unele insusiri ale solurilor, corespunzator unor cerinte specifice(prin amendamente, adaos de masa organica etc.)

Fisiere in arhiva (1):

  • Pregatirea Substratului Nutritiv in Vederea Producerii Rasadurilor.doc