Referat la Disciplina Economie Agroturistica - Transilvania

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Referat la Disciplina Economie Agroturistica - Transilvania.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 29 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

CAP.1 Alegerea si descrierea zonei agroturistice Regiunea Transilvania
1.1Istoric
1.2 Amplasare geografica
1.3 Economia
1.4 Obiective turistice
CAP.2 Evaluarea potentialului turistic al zonei Marisel
2.1 Prezentare
2.2 Analiza ofertei de cazare
2.3 Potential natural
2.4 Potential antropic
CAP.3 Pensiunea Popasul Iancului
3.1 Prezentare pensiune
3.2 Analiza situatiei actuale a fermei
3.2.1 Analiza productiei agricole
3.2.2. Analiza veniturilor si a cheltuielilor neagricole ale familiei

Extras din document

CAPITOLUL I

Alegerea si descrierea zonei agroturistice

Transilvania

1.1 ISTORIC

Antichitatea tarzie. Primul mileniu al erei crestine

Pe teritoriul actual al Transilvaniei s-a aflat in antichitate centrul politic al regatului Dacia, Sarmizegetusa Regia. In secolul al IV-lea i.Hr., venind dinspre apus, s-au stabilit, pe teritoriul actualei Transilvanii, primele comunitati de celti, urmate de alte grupuri venite in cursul aceluiasi secol.

Regatul dac a fost cucerit in 106 d.Hr. de Imperiul Roman sub conducerea imparatului Traian. In timpul imparatului Hadrian (117-135), teritoriul actual al Transilvaniei a fost organizat si inclus in provincia Dacia Superior. O noua organizare administrativ-teritoriala a fost initiata in anii 158-159 de imparatul Antoninus Pius (138-161). Teritoriul de astazi al Transilvaniei a fost inclus in provinciile Dacia porolissensis, cu capitala la Porolissum, si Dacia apulensis cu capitala la Apulum. Asezarile mai importante au fost ridicate la rangul de colonii si municipii. Asezari importante, colonii sau municipii, au fost Ulpia Traina Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Napoca, Potaissa sau Patauissa, Porolissum, Aquae.

Dupa retragerea aureliana (271 d. Chr.), teritoriul intracarpatic a fost invadat succesiv, intre secolele III si X, de goti, huni, gepizi, avari, slavi, protobulgari si pecenegi. Populatia autohtona, ramasa dupa retragerea aureliana, a fost nevoita sa paraseasca orasele romane din locurile deschise, retragandu-se catre zonele muntoase. Descoperirile arheologice atesta ca, un timp, amfiteatrul de la Sarmizegetusa romana (Ulpia Traiana Sarmizegetusa) a fost folosit ca fortareata, avand intrarile baricadate. Unele popoare migratoare, cum a fost cazul gepizilor, au reusit sa creeze structuri politice relativ stabile. Determinanta pentru evolutia istorica a Transilvaniei a fost insa stabilirea ungurilor in Pannonia, in 896, acestia avansand treptat catre interiorul arcului carpatic.

Notiunea Transilvania are, sub aspect geografico-politic, doua acceptiuni distincte: prima se refera, intr-un sens restrictiv, doar la regiunea intracarpatica, delimitata de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si, la vest, de Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni). Aceasta macrozona a fost denumita in evul mediu Voievodatul Transilvaniei sau Transilvania voievodala (“tara de dincolo de padure”), suprafata ei totala masurand aproximativ 57.000 kmp.

Al doilea sens al denumirii se refera, prin extensie, de asemeni la Maramures, Crisana, Satmar, tinut cunoscut si sub denumirea Partium, adica “partile” dinspre Ungaria, alaturate dupa mijlocul secolului al XVI-lea nucleului istoric de pe podisul transilvan, constituind împreuna Principatul Transilvaniei. Adica: judetele (comitatele) Maramures, Salaj, Satu Mare, Bihor si Arad. Suprafata regiunii Partium a fost chiar mai mare. De exemplu, potrivit tratatului de la Speyer (1571), din Partium faceau parte judetele (comitatele) Maramures, Bihor, Zarand, Solnocul de Mijloc, Crasna, provincia (tara) Chioarului si judetele (comitatele) Arad si Severin.

Voievodatul Transilvaniei

Ocuparea Transilvaniei a fost initiata spre mijlocul secolului X de doua triburi maghiare conduse de lideri cu rangurile gyula si kende (sau kündü), care au avansat dinspre vest pe vaile raurilor Mures si Somes. Procesul ocuparii integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia la sfarsitul secolului XII-lea, in timpul regatului lui Béla al III-lea al Ungariei (1172-1196), prin atingerea zonei centrale a Carpatilor Meridionali. Cu toate acestea, mai ales in “tarile” romanilor, autoritatea regalitatii maghiare a inceput sa fie resimtita abia dupa secolul XIV.

In paralel cu ocuparea, s-a desfasurat, intre secolele XI-XIII, un amplu proces de colonizare. Dificultatile cuceririi au fost nenumarate, in principal din cauza impotrivirii romanilor autohtoni si a lipsei oamenilor necesari administratiei si armatei. Regii Ungariei s-au vazut nevoiti sa invite colonisti din diverse popoare europene, precum sasii (populatie mixta germana si vallona), secuii si Cavalerii teutoni. Alaturi de unguri, un rol important in ocuparea Transilvaniei l-au jucat asadar secuii si, incepand cu mijlocul secolului XII-lea, in perioada domniei regelui Géza al II-lea al Ungariei (1141-1162), precum si sasii, supranumiti in documentele oficiale in latina saxones.

Fisiere in arhiva (1):

  • Referat la Disciplina Economie Agroturistica - Transilvania.doc

Alte informatii

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara Facultatea de Management Agricol Specializarea Inginerie si Management in Alimentatie Publica si Agroturism