Reforma agrară în România după primul război mondial

Introducere

Lupta pentru pamânt a constituit mereu principalul motiv al rebeliunilor si rascoalelor. Tot din aceasta problema ia nastere revolutia lui Horia si ceea a lui Avram Iancu, toti se luptau pentru pamânt. Taranii au nevoie de pamât pentru a munci, pentru a trai. Taranul român iubeste pamântul si vrea sa-l munceasca, si mai mult de tot, vrea sa munceasca pe propriul sau pamânt. Pentru el pamântul este unealta unei lupte pentru supravietuire, pentru existenta. În 1921 impartirea pamântului prin reforma agrara a fost un moment important în istoria noastra care era sa schimba viata într un mod pozitiv pentru mii de tarani. În mintea taranului pamântul este egal cu tara, conform zicaturii “cine nu are pamânt nu are tara”.

În urmarea împroprietati a fost ameliorata conditia de viata a taranilor, prin sporirea veniturilor familiare, inbunatatirea alimentatiei si a stari lor de sanatate.

Reforma agrara a produs o schimbare profunda în structura proprietatii rurale. A produs o modificare in metodele de cultura a pamântului. A modificat relatia de munca de la sate si în standardul de viata a taranului.

Reforma agrarÎ în România dupÎ primul rÎzboi mondial

Reforma agrara a fost menita sa rezolva problema social-economica cruciala a României interbelice creata de razboi si totodata sa stea la baza dominatiei regimului burghezo-mosieresc. A fost scrisa în programul liberalilor înca de la venirea la putere, aceasta initiativa a fost continuata de Parlamentul refugiat la Iasi în 1916. Prin reforma agrara din 1921 au fost împroprietati un mare numar de tarani, astfel sa restructurat regimul proprietatii agrare. Considerabil s-au restrâns marii proprietati reducând ramasitele feudale. De fapt au fost repartizate proprietatiile între proprietari si producatori directi.

Efectuarea reformei agrare a fost determinata de mai multe cauze. Aceasta reforma în România în primul rând a fost necesara penru ajutarea dezvoltari rapide a pietei interne dupa razboi. Reforma înlesnea procesul de refacere economica a agriculturi României. Ajutând astfel în refacere si pe celelalte ramuri economice. Acestei refaceri tarani n-ar fi putut sa faca fata daca n-ar fi fost împroprietariti. Prin redistribuirea marilor mosii reforma agrara asigura o dezvoltare mai rapida a fortelor de productie si a pietei interne. Dadând pamânt taranilor reforma a ajutat si la consolidarea statului national unificat recent creat . Totodata reforma contribuia la consolidarea pozitiilor economice si politice ale burgheziei in cadrul coalitiei sale de clasa cu mosierimea.În fine reforma agrara a fost determinata si de teama claselor dominante de o eventuala rascoala taraneasca la fel cu cea din 1907 .

Între 1917 si 1921 au fost adoptate siruri de legi si decrete de reforma agrara. Legiile definitive ale reformei agrare au fost adoptate in vara anului 1921. Legii prin care sunt redistribuite proprietatii agrare in favoarea taranimii. La 17 iulie 1921 este adoptata legea pentru reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea, iar la 30 iulie

1921 legea pentru reforma agrara din Transilvania, Banat, Crisana, si Maramures sî legea pentru reforma agrara din Bucovina.