SC Frații Roșca SRL - cultură grâu și rapiță

CAP.I. CADRUL NATURAL LA S.C. FRATII ROSCA S.R.L. (PUNCT DE LUCRU BRANCOVENI, PUNCT DE LUCRU SOPARLITA)

1. Introducere

1.1 Asezare geografica

Terenul studiat se afla in zona comunelor Brincoveni si Pirscoveni, comune ce se afla in dreapta Oltului, intre Slatina si Caracal.

1.2 Conditii de clima si relief

Din punct de vedere al reliefului, terenul studiat face parte din marea unitate de relief Podisul Getic care este reprezentat prin culmile si podisurile sale, terenurile ce vin in contact, fara denivelari importante, cu Campia Romana.

Se caracterizeaza printr-un sistem de vai si interfluvii de diferite ordine rezultate din actiunea retelei hidrografice asupra reliefului initial.

In cadrul acestui sistem de vai, rolul cel mai important il are valea Oltului cu lunca si terase bine conturate, catre care se dirijeaza vai secundare mai putin evoluate.

In zona Soparlita terenul este reprezentat din punct de vedere al reliefului de lunca Oltetului.

1.3Clima

Regimul termic al aerului este strans legat de conditiile generale ale partii de sud a Podisului Getic.

Potentialul termic (exprimat prin suma anuala a temperaturilor zilnice) este de aproximativ 3900 0 C.

Valoarea medie anuala a temperaturilor este de 10,9 0 C.

Daca analizam variatia lunara a temperaturii aerului constatam o crestere incepand cu luna ianuarie (-2,4 0 C) pana in iulie (21,2 0 C) cand se inregistreaza valoarea maxima si apoi o scadere treptata pana in decembrie (0,2 0 C).

Primavara are o temperatura medie de 11,5 0 C, vara 20,8 0 C, toamna 11,2 0 C, iar iarna o medie de 0,6 0 C. In perioada aprilie-octombrie (7 luni pe an) temperatura medie este de 10 0 C.

Durata intervalului cu temperaturi medii zilnice mai mari de 0 0 C este cuprinsa intre 275-300 zile pe an.

Durata medie a intervalului fara inghet este de 200 de zile pe an.

Precipitatiile atmosferice prezinta aceeasi influenta continentala ca si temperatura aerului. Precipitatiile medii anuale sunt de 530 mm la statia meteorologica Slatina.

Daca urmarim mersul anual al cantitatii de precipitatii pe baza valorilor medii lunare multianuale constatam ca sunt inegal repartizate variind de la o luna la alta.

Cantitatile cele mai reduse cad in lunile decembrie-februarie datorita predominarii regimului anticiclonal. Incepand din martie catitatile de precipitatii cresc progresiv pana in iunie cand se atinge un maxim pluviometric. Din luna iulie precipitatiile scad treptat pana in octombrie cand se inregistreaza din nou un maxim pluviometric, dar mult mai redus decat cel din iunie.

Bruma este un fenomen caracteristic anotimpurilor de primavara si toamna. Primele zile cu inghet apar spre sfarsitul lunii octombrie, iar ultima zi cu luna apare in prima decada a lunii aprilie.

Vanturile dominante ale acestei zone sunt de est si de vest: Crivatul respectiv Austrul.

1.4 Descriere pedologica

In zona studiata se intalnesc mai multe tipuri de sol care au fost incadrate in urmatoarele clase :

- Cernoziomuri;

- Luvisoluri;

- Hidrisoluri;

- Protisoluri;

CERNZIOMURI

Cernoziom tipic Am – Ac-C (Cca) –face parte din categoria solurilor cu cele mai bune propietati ( continut mare de humus, reactie neutra slab alcalina,cu un regim aerohidric foarte bun, fertilitate ridicata, etc), cu un regim hidric partial percolativ (stepic). Principala problema a agriculturii in aceasta zona o constitue aprovizionarea cu apa a culturilor. In general, satisfacerea culturilor cu apa pe cernoziomuri este in mod direct legata de regimul precipitatiilor si de cerintele fiziologice ale plantelor, dintre culturile agricole importante, acest regim corespunde, in general, mai bine cerintelor fiziologice ale graului de toamna, decat porumbul care sufera de seceta in lunile iulie-august.

Cernoziom cambic Am – Bv-C (Cca), la acest tip de sol procesele de alterare si levigare sunt mai pronuntate ducand la aparitia unei cantitatii mai mari de argila formand orizontului cambic(Bv) , regimul hidric este periodic percolativ, textura, in general, este lutoasa spre lutoargiloasa, cu o reactie slab acida - neutra. .