Schimburile comerciale internaționale cu carnea de porc

Carnea

Carnea este partea comestibilă din corpul unor mamifere, păsări, pești, crustacee etc. În general carnea este constituită din musculatura scheletului animalelor cu porțiuni de țesut conjunctiv și adipos (gras). În cadrul acestui termen nu sunt incluse organele, părțile cornoase (copite, coarne, pene etc.), țesuturile cartilaginoase și osoase. După normele de igienă sanitar-veterinare carnea trebuie să fie controlată înainte de consum de o persoană calificată. După timpul de intrare în consum carnea poate să fie carne proaspătă sau carne conservată. Conservarea poate fi realizată prin temperatură ridicată (fierbere sau prăjire), sau prin sărare, uscare și afumare. Carnea este diferită și după proveniența sa, după specia de animal din care se obține după sacrificare. Spre deosebire de carnea roșie, carnea albă are avantajul de a fi digerată mult mai ușor, aduce organismului acizi grași nesaturați, ajută la reducerea lipidelor reducând riscul bolilor cardiovasculare și a altor afecțiuni.

Carnea de porc in stare naturala este saraca in clorura de sodiu si are un continut bogat de proteine. Reprezinta de asemenea o sursa buna de vitamine si minerale, necesare unui organism sanatos. Carnea de porc este o sursa minunata de proteine. O portie de carne de 100 de grame ofera aproximativ jumatate din necesarul zilnic al unei persoane adulte.

RELATIILE ECONOMICE INTERNATIONALE

Economia de piata nationala a unei tari, nu poate exista si nu poate fi viabila decat in cadrul si in legatura cu economiile de piata din celelalte tari. Totodata, trebuie sa se tina seama de faptul ca economia mondiala contemporana cuprinde o mare varietate de economii nationale, aflate in stadii diferite ale evolutiei lor: unele sunt tari puternic dezvoltate din punct de vedere economic si detin o pondere importanta in PIB-ul mondial (SUA, Germania, Japonia, Anglia, Franta, Italia, Canada etc.), altele sunt tari in curs de dezvoltare si numeroase alte tari sunt slab dezvoltate. Situatia lor intr-un grup de tari sau altul depinde de numerosi factori, concretizati in indicatori economici de baza. Ca urmare, gradul deschiderii economiilor nationale spre economia mondiala depinde de un complex de factori dintre care cei mai importanti sunt:

- Capacitatea de a produce bunuri si servicii cerute de piata mondiala. In acest sens, un rol deosebit il are aparatul tehnic de productie; in pragul secolului XXI, cand societatea informatizata se afla la ordinea zilei, cea mai larga deschidere o au tarile care se bazeaza pe tehnologia microelectronica, pe robotizare si automatizare. Productia 'de scara' si de inalta calitate devine 'arma' cea mai redutabila care poate sa faca din schimburile economice externe un factor decisiv al cresterii economice si al bogatiei nationale.

Creșterea mult mai accentuată a schimburilor comerciale comparativ

cu producția mondială, a determinat dublarea ponderii exportului și

importului în cadrul PIB-ului mondial, după cel de al doilea Război

Mondial. Ca urmare a acestui aspect comerțul internațional se încadrează

în rândul problemelor globale ale economiei mondiale.

Schimburile comerciale internaționale influențează în mod direct toate economiile naționale, dependența acestora de piața mondială

manifestându-se diferențiat de la o țară la alta sau de la un grup de state la

altul, atât sub raportul exporturilor cât și al importurilor. Dependența unei

economii naționale de piața mondială este determinată de structura

producției și de gradul de specializare internațională a acesteia, cât și de

dimensiunea pieței interne.