Sfecla furajeră

Importanta economica

Sfecla furajera reprezinta un nutret suculent care se consuma si in stare proaspata, si conservat prin insilozare.

O tona de cereale contine 120 – 127 unitati nutritive. In afara de radacini se mai folosesc pentru furajele celelalte si frunzele proaspete sau insilozate. Nutretul este bine consumat de toate speciile de animale. Furajarea in perioada de stabulatie sporeste energia calorica cu ratie si are efecte favorabile asupra productiei de lapte si taurine.

Particularitati botanice

Sfecla furajera este o planta bienala, cu particularitati biologice asemanatoare cu cele ale sfeclei de zahar. Frunzele reprezinta 20 – 25 % din greutatea radacinilor. Perioada de vegetatie in primul an este 20 – 40 zile. Inflorirea an cel de al doilea an dureaza 20 – 40 zile. Spre deosebire de sfecla de zahar radacinile se dezvolta in mare parte deasupra nivelului solului.

Soiurile

In tara noastra au fost introduse in cultura solurile de sfecla furajera monogermeni: Monoval, Monogal si Monovert, si Post. Titon Poly, Ursus Poly, etc.

Soiul Polifurajer 26 a fost obtinut prin hibridare, radacina este de culoare rosie, cu varful alb, de forma alungita–ovala. Lungimea radacinii este de 35 cm, din care 18 cm creste in afara din sol.

Culoarea miezului este alba cu urme slab roz. Numarul de frunze este cuprins intre 10 – 26. Soiul este rezistent la seceta si la atacul de cercosporioza. Continutul mediu in substanta uscata este de 9,6 %. Soiul este foarte reproductiv realizand intre 77 tone la hectar – 140 tone la hectar radacini.

Soiul Polifurajer – 2 are radacina cilindric ovala, de culoare galbena cu nutret diferit. Se recolteaza foarte usor. Are o comportare foarte buna in ceea ce priveste rezistenta la rasarire si cercosporioza.

Continutul in substanta uscata este de 12,48 % . Acest soi are o capacitate de productie cuprinsa intre 70 – 100 tone la hectar.

Cerinte fata de clima si sol

Cerinte fata de temperatura sunt mai ridicate decat ale sfeclei de zahar.

Brumele tarzii de primavara produc pagube destul de mari. Radacinile sunt sensibile la temperaturi de – 6 °C. Pentru primul an de vegetatie necesita o suma a temperaturii de 2300 – 2700 °C. Semintele incoltesc la temperatura de 6 – 8 °C. Radacinile se dezvolta bine la temperatura solului de 18 – 25 °C. Cerintele fata de apa sunt de asemenea mari.

Culturile reusesc bine in regiunile cu precipitatii anuale de 550 – 600 mm si uniform repartizate in cursul perioadei de vegetatie.

Solurile

Fata de soluri este mai putin pretentioasa. Se poate cultiva si pe soluri slab acide sau usor saraturate, insa cele mai mari productii se obtin pe cernoziomuri, soluri brune si brun roscate si aluviuni.

Tehnologia culturii

Rotatia pentru sfecla furajera sunt bune premergatoare cerealele de toamna si primavara, borceaguri si porumbul furajer, leguminoasele anuale si terenuri. Nu sunt bune premergatoare porumbul pentru boabe, iarba de sudan, sorgurile. Sfecla furajera se cultiva pe acelasi teren dupa o perioada de 5 – 6 ani, pentru a evita atacul de nematozi. Dupa sfecla furajera se pot cultiva cerealele, leguminoase anuale, porumbul, iarba de sudan, sorg.