Silvicultura

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 33 în total
Cuvinte : 8363
Mărime: 44.81KB (arhivat)
Cost: 4 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Teodorescu Andrei

Extras din document

CAPITOLUL I

DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI

DESERVIT DE PEPINIERA

Ocolul Silvic Bicaz îsi are denumirea dupa valea principala care strabate teritoriul acestuia. Sediul ocolului se afla situat în orasul cu acelasi nume, asezat la confluenta râului Bicaz cu râul Bistrita.

Geografic, Ocolul Silvic Bicaz se afla situat în Carpatii Rasariteni, la locul de întâlnire a masivelor muntoase Ceahlau, Hasmas, Suhard si Tarcau, cuprinzând cea mai mare parte a bazinului hidrografic a pârâului Bicaz si versantul stâng a Lacului Bicaz pâna în comuna Hangu. Altitudinea maxima din cadrul ocolului este de 1907m.(Ocolasul Mare  Masivul Ceahlau) iar cea minima 480 m (sediul ocolului). În raport de aceasta asezare geografica, Ocolul Silvic Bicaz este un ocol tipic de munte.

Ocolul Silvic Bicaz se învecineaza astfel:

- la sud  Ocoalele Silvice Miercurea Ciuc si Agas;

- la nord  Ocoalele Silvice Galu, Ceahlau, Tulghes;

- la est  Ocoalele Silvice Tarcau, Brates, Vaduri si Gîrcina;

- la vest  Ocoalele Silvice Gheorgheni si Tulghes.

Suprafata fondului forestier la data de 31.12.2002 este urmatoarea:

Fond forestier total  31.789 ha. din care:

- R.N.P.  28.640 ha.

- Proprietati particulare (persoane juridice si fizice)  3.149 ha.

Suprafata ocupata numai cu padure este de 31.089 ha. din care 28.240 ha. detinuta de R.N.P. si 2.849 ha. detinuta de particulari.

Pâna în anul 1948, padurile din raza Ocolului Silvic Bicaz au apartinut dupa cum urmeaza: 10% paduri ale statului, 35% paduri composesorate, 35% paduri taranesti, 5% paduri comunale, 15% paduri ale marilor proprietari (Domeniul Coroanei).

Din anul 1948, odata cu promulgarea Legii 204 toate aceste paduri au trecut în patrimoniul statului. Tot din anul 1948 a luat fiinta si Ocolul Silvic Bicaz, care a avut ca inginer sef pe ing.Manolescu Constantin.

În anul 1984, Ocolul Silvic Bicaz s-a împartit în Ocolul Silvic Bicaz si Ocolul Silvic Bicazu Ardelean, aproximativ pe aceleasi limite, Ocolul Silvic Bicaz luând în plus de la Ocolul Silvic Ceahlau U.P.VII Potoci  Buhalnita aflata pe versantul stâng a Lacului Bicaz, de la Baraj pâna în hotar cu satul Hangu.

Din anul 1998 conform Deciziei nr.518/17.11.1998 a Directiei Silvice Neamt, având la baza Ordinul R.N.P. nr.2149/12.10.1998 privind structura organizatorica si functionala a directiei silvice s-a dispus reunirea celor doua ocoale cu denumirea Ocolul Silvic Bicaz.

Din punct de vedere organizatoric Ocolul Silvic Bicaz este împartit într-un numar de 33 cantoane silvice, 6 districte silvice si 6 fonduri de vânatoare.

Din punct de vedere a organizarii teritoriului Ocolul Silvic Bicaz este împartit în 12 unitati de productie astfel:

- U.P.I Secu;

- U.P.II Floarea;

- U.P.II Ivanes;

- U.P.III Asau;

- U.P.IV Damuc;

- U.P.V Bicajel;

- U.P.VI Lapos;

- U.P.VIITelec;

- U.P.VIII Bistra;

- U.P.IX Neagra;

- U.P.X Izvorul Muntelui;

- U.P.VII Potoci  Buhalnita.

Din suprafata ocupata de paduri cca. 70% din acestea au functii de protectie si 30% de productie. Marea majoritate a padurilor de protectie au rol de protectie multiplu (zona tampon a Parcurilor Nationale Ceahlau si Cheile Bicazului Hasmas, eroziunea solului, protectia apelor, contra factorilor industriali-poluare, etc.). De asemenea multe arborete pe lânga rol de protectie în subsidear au rol si de productie.

Suprafata cu padure este încadrata în doua etape de vegetatie:

- FM2  etajul montan de amestecuri (90%).

- FM3  etajul montan de molidisuri (10%).

Compozitia aroboretelor: 40 Mo, 25 Br, 30 Fa, 5 diverse.

Clasa de productie medie este a II-a.

Posibilitatea anuala pe natura de produse este urmatoarea:

- produse principale  44,0 mii mc.

- produse secundare  12,7 mii mc.

- produse igiena  3,0 mii mc.

TOTAL  59,7 mii mc.

Reglementarea productiei s-a facut pe doua subunitati de productie: codru regulat si codru gradinarit care cuprind toate arboretele din grupa a II a si o parte din cele din grupa I  functionala.

Tratamentele aplicate în cadrul ocolului sunt cele cu perioada lunga de regenerare si anume: - tratamentul taierilor gradinarit, tratamentul taierilor cvasigradinarit (jardinatorii), progresive. Pentru îngrijirea arboretelor s-au prevazut a se executa lucrari pe urmatoarele suprafete:

Preview document

Silvicultura - Pagina 1
Silvicultura - Pagina 2
Silvicultura - Pagina 3
Silvicultura - Pagina 4
Silvicultura - Pagina 5
Silvicultura - Pagina 6
Silvicultura - Pagina 7
Silvicultura - Pagina 8
Silvicultura - Pagina 9
Silvicultura - Pagina 10
Silvicultura - Pagina 11
Silvicultura - Pagina 12
Silvicultura - Pagina 13
Silvicultura - Pagina 14
Silvicultura - Pagina 15
Silvicultura - Pagina 16
Silvicultura - Pagina 17
Silvicultura - Pagina 18
Silvicultura - Pagina 19
Silvicultura - Pagina 20
Silvicultura - Pagina 21
Silvicultura - Pagina 22
Silvicultura - Pagina 23
Silvicultura - Pagina 24
Silvicultura - Pagina 25
Silvicultura - Pagina 26
Silvicultura - Pagina 27
Silvicultura - Pagina 28
Silvicultura - Pagina 29
Silvicultura - Pagina 30
Silvicultura - Pagina 31
Silvicultura - Pagina 32
Silvicultura - Pagina 33

Conținut arhivă zip

  • Silvicultura.doc

Alții au mai descărcat și

Exploatarea Pădurilor

CAPITOLUL I INTRODUCERE Exploatarea pădurilor este definita ca reprezentând ansamblul activităţilor prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul...

Ocolul Silvic Bocsa

CAPITOLUL I 1.Localizarea studiului 1.1. Date despre Ocolul Silvic Prezenta lucrare constituie sinteza amenajamentelor unităţilor de producţie...

Împăduriri

1. Descrierea unităţii de bază (de producţie) 1.1.Aşezare geografică Unitatea de producţie III Pades face parte din ocolul silvic Ana-Lugojana,...

Proiect Agronomia Turismului - Sejur 7 Zile Valea Prahovei

Ziua I 8:00 Plecarea din Bucuresti 9:00 Ploiesti Muzeul Ceasului Cu toate ca este ultimul venit in familia institutiilor muzeale ploiestene, cu...

Produsele Pădurii

Padurile cuprind formatii vegetale extrem de complexe si de diverse, asezate in mai multe straturi, ca si fauna si flora pe care o gazduiesc. In...

Factorii Climatici in Viata Padurii

LUMINA Cel mai important în viata pădurii este lumina fără de care fotosinteza nu are loc. La limita exterioară a atmosferei pământului...

Împăduriri

Tema referatului: Pentru satisfacerea necesarului de puieti pe specii si sortimente în vederea executarii lucrarilor anuale de împaduriri din...

Prezentare Generala a Sectorului Agricol si Forestier

Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei romanesti. Populatia activa ocupata in sector a manifestat o tendinta de crestere numerica,...

Ai nevoie de altceva?