Silvicultura

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Silvicultura.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 33 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Teodorescu Andrei

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CAPITOLUL I

DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI

DESERVIT DE PEPINIERA

Ocolul Silvic Bicaz îsi are denumirea dupa valea principala care strabate teritoriul acestuia. Sediul ocolului se afla situat în orasul cu acelasi nume, asezat la confluenta râului Bicaz cu râul Bistrita.

Geografic, Ocolul Silvic Bicaz se afla situat în Carpatii Rasariteni, la locul de întâlnire a masivelor muntoase Ceahlau, Hasmas, Suhard si Tarcau, cuprinzând cea mai mare parte a bazinului hidrografic a pârâului Bicaz si versantul stâng a Lacului Bicaz pâna în comuna Hangu. Altitudinea maxima din cadrul ocolului este de 1907m.(Ocolasul Mare  Masivul Ceahlau) iar cea minima 480 m (sediul ocolului). În raport de aceasta asezare geografica, Ocolul Silvic Bicaz este un ocol tipic de munte.

Ocolul Silvic Bicaz se învecineaza astfel:

- la sud  Ocoalele Silvice Miercurea Ciuc si Agas;

- la nord  Ocoalele Silvice Galu, Ceahlau, Tulghes;

- la est  Ocoalele Silvice Tarcau, Brates, Vaduri si Gîrcina;

- la vest  Ocoalele Silvice Gheorgheni si Tulghes.

Suprafata fondului forestier la data de 31.12.2002 este urmatoarea:

Fond forestier total  31.789 ha. din care:

- R.N.P.  28.640 ha.

- Proprietati particulare (persoane juridice si fizice)  3.149 ha.

Suprafata ocupata numai cu padure este de 31.089 ha. din care 28.240 ha. detinuta de R.N.P. si 2.849 ha. detinuta de particulari.

Pâna în anul 1948, padurile din raza Ocolului Silvic Bicaz au apartinut dupa cum urmeaza: 10% paduri ale statului, 35% paduri composesorate, 35% paduri taranesti, 5% paduri comunale, 15% paduri ale marilor proprietari (Domeniul Coroanei).

Din anul 1948, odata cu promulgarea Legii 204 toate aceste paduri au trecut în patrimoniul statului. Tot din anul 1948 a luat fiinta si Ocolul Silvic Bicaz, care a avut ca inginer sef pe ing.Manolescu Constantin.

În anul 1984, Ocolul Silvic Bicaz s-a împartit în Ocolul Silvic Bicaz si Ocolul Silvic Bicazu Ardelean, aproximativ pe aceleasi limite, Ocolul Silvic Bicaz luând în plus de la Ocolul Silvic Ceahlau U.P.VII Potoci  Buhalnita aflata pe versantul stâng a Lacului Bicaz, de la Baraj pâna în hotar cu satul Hangu.

Din anul 1998 conform Deciziei nr.518/17.11.1998 a Directiei Silvice Neamt, având la baza Ordinul R.N.P. nr.2149/12.10.1998 privind structura organizatorica si functionala a directiei silvice s-a dispus reunirea celor doua ocoale cu denumirea Ocolul Silvic Bicaz.

Din punct de vedere organizatoric Ocolul Silvic Bicaz este împartit într-un numar de 33 cantoane silvice, 6 districte silvice si 6 fonduri de vânatoare.

Din punct de vedere a organizarii teritoriului Ocolul Silvic Bicaz este împartit în 12 unitati de productie astfel:

- U.P.I Secu;

- U.P.II Floarea;

- U.P.II Ivanes;

- U.P.III Asau;

- U.P.IV Damuc;

- U.P.V Bicajel;

- U.P.VI Lapos;

- U.P.VIITelec;

- U.P.VIII Bistra;

- U.P.IX Neagra;

- U.P.X Izvorul Muntelui;

- U.P.VII Potoci  Buhalnita.

Din suprafata ocupata de paduri cca. 70% din acestea au functii de protectie si 30% de productie. Marea majoritate a padurilor de protectie au rol de protectie multiplu (zona tampon a Parcurilor Nationale Ceahlau si Cheile Bicazului Hasmas, eroziunea solului, protectia apelor, contra factorilor industriali-poluare, etc.). De asemenea multe arborete pe lânga rol de protectie în subsidear au rol si de productie.

Suprafata cu padure este încadrata în doua etape de vegetatie:

- FM2  etajul montan de amestecuri (90%).

- FM3  etajul montan de molidisuri (10%).

Compozitia aroboretelor: 40 Mo, 25 Br, 30 Fa, 5 diverse.

Clasa de productie medie este a II-a.

Posibilitatea anuala pe natura de produse este urmatoarea:

- produse principale  44,0 mii mc.

- produse secundare  12,7 mii mc.

- produse igiena  3,0 mii mc.

TOTAL  59,7 mii mc.

Reglementarea productiei s-a facut pe doua subunitati de productie: codru regulat si codru gradinarit care cuprind toate arboretele din grupa a II a si o parte din cele din grupa I  functionala.

Tratamentele aplicate în cadrul ocolului sunt cele cu perioada lunga de regenerare si anume: - tratamentul taierilor gradinarit, tratamentul taierilor cvasigradinarit (jardinatorii), progresive. Pentru îngrijirea arboretelor s-au prevazut a se executa lucrari pe urmatoarele suprafete:

Fisiere in arhiva (1):

  • Silvicultura.doc