Sinteză Tehnologică Comparativă privind Tehnologia de Cultivare a Plantelor din Familia Solanaceae

INTRODUCERE

Din aceasta grupa fac parte specii de plante legumicole, care se mai numesc si legume solano-fructoase, cu o mare importanta alimentara si economica care ocupa suprafete întinse de teren. Cca. 3,5 milioane hectare sunt cultivate în tarile din sudul, sud-estul si sud-vestul Europei, cât si în Asia si în cele doua Americi. (M.Dumitrescu si colab., 1998). Speciile care apartin acestei grupe sunt: tomatele, ardeiul si vinetele. Toate fac parte din familia botanica a Solanaceaelor si sunt plante anuale care au o perioada de vegetatie destul de lunga, pâna la obtinerea primei recolte fiind necesare în medie 130 zile.

Plantele acestei grupe manifesta cerinte ridicate fata de factorii de mediu, în special fata de lumina si caldura datorita originii lor din regiunile calde ale planetei.

Cultivarea lor se face în cea mai mare parte prin rasad, mai ales pentru obtinerea recoltelor timpurii. Sunt si situatii când pot fi cultivate prin semanat direct în câmp cum este cazul tomatelor de toamna, cu productie destinata industrializarii.

Plantele au o crestere viguroasa ceea ce impune plantarea lor la distante mari între rânduri si pe rând, rezultând astfel desimi mici la unitatea de suprafata. Se creeaza astfel posibilitati pentru efectuarea mecanizata atât a lucrarilor de înfiintare a culturilor, cât si de întretinere, inclusiv de recoltare mecanizata la tomatele destinate industrializarii, cât si semimecanizata la vinete si ardei.

Aceste specii de plante legumicole sunt considerate din punct de vedere al rotatiei culturilor, ca fiind bune premergatoare pentru majoritatea speciilor legumicole, datorita pretentiilor lor de fertilizare în anul culturii cu cantitati însemnate de îngrasaminte organice si minerale.

Grupa de plante Specia Denumirea stiintifica Familia botanica

Plante legumicole solanaceae Tomatele Lycopersicon esculentum Mill. Solanaceae

Patlagelele vinete Solanum melongena, L.

Ardeiul Capsicum annuum, L.

1. TOMATELE Lycopersicon

Lycopersicon esculentum MiII. - Familia Solanaceae

engleza - tomato, Iove apple; germana - Tomate, Paradiesapfel, Liebieesapfe; franceza - tomate, pomme d'amour, pomme d'or; Alte denumiri românesti cu caracter regional: patlagele rosii, rosii, porodici, paradai, paradaise etc.

Importanta culturii. De la tomate se consuma fructele la maturitate fiziologica, dar si cele care nu ajung în aceasta faza (gogonele) pentru pre¬pararea muraturilor. Importanta alimentara deosebita a tomatelor este data de faptul ca acestea se pot consuma într-o gama variata de moduri: în sta¬re proaspata, ca salata simpla sau în amestec cu alte legume, sau preparate în ciorbe, sosuri, ghiveci, rosii umplute etc, prelucrate industrial sub for¬ma de pasta, bulion, conserve, sucuri obisnuite sau picante etc.

Tomatele au valoare alimentara ridicata datorita continutului fructelor în vitamine, zaharuri, substante minerale, aminoacizi si acizi organici (ta¬belul 1.1). Din productia realizata de pe 1 hectar de cultura se pot ob¬tine 2660 kg substanta uscata totala, 1384 kg zaharuri, 1444 kg proteina bruta, 228 kg substante minerale si 10 kg acid ascorbic. Din cauza exce¬sului de baze (5 mg/100 g s.p.), tomatele actioneaza fiziologic ca alcalini-zant, fapt favorabil pentru organismul uman.

Tabelul 1.1

Continutul chimic al fructelor, pastei si sucului de tomate (valori medii)

Specificare U/M Fructe proaspete Pasta de tomate Suc de tomate

la 100 g la 100 g la 100 g

Zahar total g 4,32 - -

Glucoza g 2,02 - -

Fructoza g 2,30 - -

Apa g 94,20 86,00 93,70

Caroten mg 0,82 1,24 0,35

VitamiaBi mg 0,057 0,058 0,051

Vitamina B2 mg 0,035 0,18 0,026

Virtamina B6 mg 0,10 9,00 -

Vitamina C mg 24,20 - 16,00

Vitamina K mg 0,65 - -

Biotina mg 4,00 1,48 0,69

Acid nicotinic-amidon mg 0,53 2,30 1,10

Fier mg 0,95 - -

Magneziu mg 20,00 590,00 -

Sodiu mg 6,30 1.160,00 -

Potasiu mg 279,00 34,00 15,00

Fosfor .mg 26,00 -

Fluor mg 60,00

Leucina g 0,039 0,041

Izoleucina g 0,020 0,029

Valina g 0,026 0,007

Metionina g 0,006 0,007

Fenilamina g 0,027 0,028

Tirozina g 0,014 0,014

Treonina g 0,031 0,033

Triptofan g 0,008 0,009

Lizina g 0,040 0,042

Histidina g 0,014 0,015

Arginina g 0,028 0,029

Compozitia chimica a fructelor este mult influentata de soi si de fac¬torii externi. Acumularea de substanta uscata si acid ascorbic în fructele maturate în august si septembrie este cel mai puternic influenta de tempe¬ratura si radiatia solara. Sinteza glicogenului este sistata la 30° C.