Sortimentul Viticol al Republicii Moldova

Sortimentul viticol al Republicii Moldova

În sortimentul viticol al Republicii Moldova sunt incluse cca 80 de soiuri de diferită origine şi permite în mare măsură de folosit potenţialul pedoclimateric, dintre care:

-21 dintre care de masă (consum în stare proaspătă) cu boabe albe

- 8 soiuri de masăcu boabe negre.

Graţie rezultatelor studiilor genetice realizate în Moldova pe parcursul ultimilor decenii în sortiment au fost incluse 6 soiuri apirene, foarte apreciate de consumatori pentru calităţile înalte comestibile (fără seminţe, crocante, de culori atrăgătoare, transportabile etc.)

Nu este mai sărac şi sortimentul varietăţilor pentru vinuri, distilate, sucuri şi concentrate, din acest grup

- 27 sunt cu boabe albe,

-8 de culoare neagră.

În plantaţii se cultivă şi 10 soiuri cu destinaţii mixte (consum curent, pregătirea conservelor, a sucurilot şi a vinurilor).

Pe parcursul ultimilor 100 de ani sortimentul autohton a fost mereu modificat şi completat cu cele mai valoroase soiuri preponderent de origine europeană, care se deosebesc prin calitatea lor înaltă. Necătând la însuşirile calitative indiscutabile, aceste soiuri au şi un şir de neajunsuri ca: rezistenţa slabă la boli, vătămători şi necesitatea aplicării abundente a pesticidiilor pe parcursul vegetaţiei, iar temperaturile scăzute din timpul iernilor geroase, care periodic au loc, pot reduce la zero toate eforturile viticultorului.

Introducerea masivă la începutul sec.XX a soiurilor de hibrizi direct producători nu au putut schimba substanţial situaţia datorită calităţii joase a produselor finite.

Reeşind din considerentele enumerate la începutul anilor 60 a secolului trecut un şir de savanţi (D.Verderevschii, M.Juraveli, N.Guzun, P.Nedov, T.Olari, M.Ţîpco ş.a) au început să efectuieze hibridări masive folosind în calitate de genitori ai calităţii şi productivităţii cele mai valoroase soiuri de origine europeană şi asiatică, iar în calitate de genitori ai rezistenţei la factorii defavorabili ai mediului cei mai buni hibrizi direct producători selectaţi în Franţa şi Germania.

Dat fiind faptul că majoritatea soiurilor de origine europeană şi în special cele de origine

asiatică înfloresc mai târziu, aceste soiuri au fost folosite în calitate de genitor parental femenin, iar soiurile de hibrizi direct producători în calitate de genitor masculin. Acest moment este important şi din punct de vedere ca influenţă asupra viitorului genotip şi a acţiunii protoplasmei celulei materne.

Ca genitori ai calităţii au fost folosite soiurile: Cabernet Sauvignon, Merlot, Traminer roz,

Malvazia, Aleatico, Risling de Rhin, Chasselas d’ore, Pans precos, Alfons Lavallee, Regina viilor, ş.a. din grupa Proles occidentalis, soiurile: Coarna neagră, Ciauş alb şi roz, Băbesca neagră, Muscat Derbent, ş.a. din grupa proles pontica şi soiurile: Pobeda, Nimrang, Guzali cara, Ciauş, Chişmişnegru, Chişmiş roz, ş.a. din grupa Proles asiatica (A.M Negruli 1960).

În calitate de genitori ai rezistenţei la factorii biotici şi abiotici au fost filosiţi hibrizii: Seiv

Villiard-12-375, Seiv Villiard 18-315, Seiv Villiard 23-657, Seiv Villiard 12-309, Seiv Villiard 20-366, Seiv Villiard 20-365, Seiv Villiard 20-347, Zeibel 13-666, Vitis amurensis şi alte soiuri obţinute pe baza soiurilor enumerate.

Caracteristica succintă a soirilor care au fost propuse în cadrul Comisiei de Stat pentru încercare şi omologare se prezintă în tabelul 1.

În prezent numai soiul Moldova ocupă cca 9 mii hectare în Republica Moldova şi mai mult de 7 mii hectare în aşa ţări ca : Ucraina, Rusia.

Prezintă un interes deosebit pentru producători şi aşa soiuri de masă ca: Leana, Alb de Suruceni, Muscat Iantarnîi, care deja ocupă suprafeţe de 100 ha şi mai mult. Din soiurile pentru vin sunt îndeosebi solicitate: Viorica, Riton, Legenda, Alb de Oniţcani ş.a.

Este semnificativ faptul, că în rezultatul acestor cercetări au fost obţinute soiuri în care se combină armonios calitatea, productivitatea şi rezistenţa la factorii stresanţi ai mediului.

Majoritatea soiurilor prezentate în tabel cu excepţia soiurilor Chişmiş lucistîi, Chişmiş moldovenesc, Muscat iantarnîi, Codrinschii pot fi cultivate cu 2-3 tratamente pe parcursul vegetaţiei iar cel mai important, pot fi cultivate prin cultura neprotejată s-au semiprotejată deoarece pot rezista la temperaturi de –20-23ºC.

Un alt aspect constă în faptul posibilitătii obţinerii produselor biologice sau non poluante cu calităţi higienice superioare.

Suprafaţa viilor şi volumele de producere a strugurilor de masă nu sunt stabile. În Republica Moldova numai în ultimii 15 ani suprafaţa viilor cu soiuri de masă s-a micşorat cu 8 mii ha (de la 28 mii până la 20 mii), s-a micşorat recolta la ha şi producţia totală de struguri. Lasă de dorit calitatea strugurilor şi structura sortimentului (50% ocupă soiul Moldova).