Stațiunile de cercetare și dezvoltare horticolă - Aplicarea tehnicilor de creativitate pentru îmbunătățirea performanțelor organizaționale

Capitolul 1. Introducere

Ca orice organizatie legal constituita, statiunile de cercetare si dezvoltare horticola au unul sau mai multe obiective explicit formulate si asumate, unul dintre ele fiind acela de “identificare si inmultire a genotipurilor valoroase”, avand in vedere, in special, speciile autohtone. Aceste statiuni se regasesc pe tot cuprinsul tarii, importanta lor fiind data de studiile permanente pe care le fac pentru a surprinde cat mai bine, stiintific vorbind, adaptarea unor specii la conditiile pedoclimatice ale zonei, urmarind, totodata, obtinerea unor produse cu o fructificare ridicata si costuri de intretinere cat mai scazute. Astfel, ajutandu-ne de prezentarile digitale ale statiunilor horticole, vom descoperi ca obiectul de activitate principal este acela de cercetare si dezvoltare a unor specii, iar obiectivele secundare ce rezida din cel principal sunt unele cu caracter financiar imediat, si anume, comercializarea speciilor si soiurilor studiate, dar si a fructelor rezultate.

“ Au obiective explicit formulate, la care adera toti membrii organizatiei, acestea avand un rol constitutiv si de legitimare atat pentru procesul de structurare interna, cat si pentru activitatea organizatorica aferenta realizarii respectivelor sarcini” - D. Cristea, 2011

“Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti - Mărăcineni, Argeş a fost înfiinţat în anul 1967 sub conducerea acad. prof. T. Bordeianu (m. 1969). Primul sediu a fost în comuna Miceşti, în actuala clădire funcţionând din 1971. După 10 ani de activitate, în 1977, Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură a fost transformat în „Trustul de Cercetare, Proiectare, Inginerie Tehnologică şi Producţie Pomicolă” cu sediul tot la Piteşti - Mărăcineni, iar numărul staţiunilor pomicole a crescut la 26. În această formă s-a reuşit o coordonare integrată a întregii activităţi din pomicultura românească prin sectoarele de bază ale acestei noi unităţi: cercetare, proiectare, producţie şi dezvoltare. Sub această formă, Trustul a funcţionat până în anul 1979 când la Piteşti - Mărăcineni au rămas preocupările de cercetare şi proiectare în cadrul Institutului de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură. După anul 1990, la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură s-a desfăşurat, în principal numai activitatea de cercetare şi îndrumarea acestei activităţi în cadrul celor 7 staţiuni pomicole care au mai rămas. ” - http://www.icdp.ro/ro-index.php

Asadar, deoarece statiunile horticole sunt niste organizatii educationale cu deschidere catre relatiile cu mediul social extern, cu o activitate ce presupune performanta organizationala regasita in oferirea de servicii de specialitate, voi prezenta in continuare cateva tehnici de creativitate care sa contribuie semnificativ la imbunatatirea factorilor ce tin de performanta, indiferent ca vorbim de relatiile inter si intra profesionale sau de cei care privesc produsul final: specii de arbusti, pomi, flori sau fructele acestora.

Capitolul 2. Definitii. Organizatii, creativitate - aspecte generale.

“ Conceptul de organizatie poate fi abordat si definit din mai multe perspective cu sensuri complementare, acestea finnd totodata si directiile principale de abordare a oricarui sistem social: a) dimensiunea logic-principala, care releva regulile de rationalitate care fundamenteaza activitatile sistematice ale colectivitatilor umane; b) dimensiunea functional-procesuala, care reflecta dinamica desfasurarii in timp a sistemului de interactiuni prin intermediul carora organizatiile se formeaza, se dezvolta si se manifesta activ in viata sociala; c) dimensiunea structural-obiectuala, care exprima sistemul concret si stabil de interactiuni dintre elementele ansamblului (persoane, grupuri).” - D. Cristea, 2011

Prima dimensiune surprinsa in prezentarea de mai sus, punctul a), consta dintr-un set de teorii, principii, norme, modele si reguli care fundamenteaza din punct de vedere logic si formal constituirea si functionarea organizatiilor. Pe baza acestor principii de rationalitate, oamenii interactioneaza intr-un mod sistematic si coerent, realizand fixarea, planificarea, coordonarea si finalizarea activitatilor care sa le asigure existenta materiala, individuala si colectiva etc. Am extras si explicat mai pe larg punctul a) deoarece aici se fundamenteaza si au loc interventiile creative in cadrul organizatiilor, un aspect de urmarit in astfel de interventii fiind flexibilitatea gandirii prin dezvoltarea gandirii critice ( gandire divergenta - descoperirea unor palete cat mai largi de solutii, gandirea convergenta - extragerea celei mai bune si eficiente solutii gasite la acel moment).

“Creativitatea este ansamblul unitar al factorilor subiectivi si obiectivi care duc la realizarea de catre indivizi sau grupuri a unui produs original si de valoare pentru societate.” - N. Mitrofan, 2005.

Pentru a putea trece de la nivelul de concept de creativitate la nivelul unei intelegeri concrete a creativitatii, voi arata care sunt factorii ce-o definesc:

1.factorii intelectuali: factorii de fluenta (verbala, asociationala, expresionala, ideationala - J.Guilford), flexibilitatea gandirii (flexibilitate vs rigiditate), originalitate, inteligenta, imaginatia.

2.Factorii non-intelectuali: factorii aptitudinali, factorii motivationali si atitudinali, factorii temperamentali.

Toti acesti factori sunt potentati, unul cate unul, in proportii diferite, in cadrul procesului creativ care are 4 etape distincte (G. Wallas, 1929): prepararea ( sesizarea problemei si desprinderea ei din cadrul contextului general, emiterea ipotezelor), incubatia, iluminarea, verificarea.

In ceea ce priveste creativitatea pe care o putem evidentia in cadrul proceselor care se desfasoara in cadrul unei organizatii, trebuie sa stim ca poate fi atat la cote inalte, cat si la cote scazute, atunci cand apar blocajele, dupa cum urmeaza: cognitive, de natura psihosociala si afective. Toate acestea, precum si rigiditatea gandirii, pot fi diminuate prin exersarea constanta a unor metode care sa stimuleze creativitatea.

Capitolul 3. Importanta metodelor de stimulare si dezvoltare a creativitatii. Metode.

Creativitatea exista sub forma latenta, virtuala, in grade si proportii diferite, la fiecare individ si nu este expresia directa a unei mosteniri genetice. In primul rand, rolul acestor metode de stimulare si dezvoltare a creativitatii este acela de a inlatura blocajele ce apar ca urmare a modului de organizare a