Strategii Non-Poluante la Mazare

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Strategii Non-Poluante la Mazare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 16 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Gheorghe Simeria

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Capitolul 1.

Importanta economica si cerintele ecologice ale culturii de mazare

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde.

In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente.

Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.

Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.

In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.

Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.

Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.

Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.

Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.

Mazarea furajera (Pisum arvense L.) se cultiva aproape exclusiv pen¬tru furaj si este apreciata datorita productivitatii ridicate si cerintelor modeste fata de sol. Ambele specii se insamanteaza de cele mai multe ori in amestec cu ovazul, pentru a se obtine un nutret verde timpuriu, mai bogat in proteina (tabelul de mai jos).

Compozitul chimica si valoarea nutritiva a nutretului verde de mazare (Pisum sativum L.) in cultura pura si in amestec (dupa datele I.C.Z., 1961)

Nutretul Substanta uscata % Substante nutritive brute Valoarea nutritiva a 100 kg nutret

prote- ina grasimi % substante extractive neazotoase % celuloza % cenusa % proteina bruta digestibila, kg unitati nutritive

Mazare 15,50 4,00 0,50 5,10 4,50 1,40 2,90 11,0

Mazare la formarea pastailor + orz la inspicare 17,23 3,00 0,42 6,89 5,18 1,74 2,41 14,0

Mazare la inflorire + porumb inainte de aparitia paniculului 15,65 2,61 0,36 6,38 3,96 2,36 2,12 13,0

Particularitati biologice

Radacina – la mazare este pivotanta, ramificata, distribuita mai ales in stratul superficial de sol, dar poate ajunge uneori la 1 m pe solurile aluviale.

Pe radacini se formeaza nodozitati datorita simbiozei cu bacteriile fixatoare de azot din genul Rhizobiunm leguminosarum, in urma tratamentelor aplicate la samanta inainte de semanat cu produse bacteriene sau datorita existentei in sol a tulpinilor bacteriene.

Cele mai multe nodozitati sunt distribuite pe ramificatiile radacinii raspandite in stratul superficial de sol unde regimul aerohidric este favorabil.

Tulpina – are crestere nedeterminata, poate ajunge la inaltimea de 60-150 cm in functie de soi si conditiile climatice.

Tulpina este fistuloasa, este formata din internoduri, delimitate de dispunerea frunzelor. La subsoara frunzelor bazale ale tulpinii se diferentiaza cate un mugure vegetativ, care la unele soiuri si in conditii de densitati reduse poate da nastere la ramificatii ale tulpinii.

Fisiere in arhiva (1):

  • Strategii Non-Poluante la Mazare.doc