Cuprins
- INTRODUCERE pg 0
- Capitolul I
- CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA INCINTEI pg 1
- 1.1 Localizare şi date geografice
- 1.2 Istoricul studiilor şi cercetărilor
- 1.3 Situaţia pedologica iniţială
- 1.4 Starea incintei după îndiguire şi desecare
- 1.5 Fenomenul de risc pedologie datorat subsidenţei
- 1.6 Starea actuală pedologica
- Capitolul II
- METODICA CERCETĂRILOR pg 17
- Capitolul III
- FACTORII DE SOLIDIFICARE pg 20
- UL1 Roca şi litologia
- 111.2 Relieful şi microrelieful
- 111.3 Clima şi componentele sale
- 111.4 Reţeaua hidrografica şi apele freatice
- DI.5 Vegetaţia
- in.6 Factorul antropic
- Capitolul IV
- SOLURILE pg 33
- IV.l Caracterizarea generala asupra invelisului pedologie
- IV.2 Aspecte pedogenetice specifice solurilor din incinta Murighiol-Dunavăţ
- IV.3 Textura solurilor
- IV.4 Proprietăţile fizice ale solurilor
- IV.5 Proprietăţile chimice ale solurilor
- TV.6 Salinizare
- IV. 7 Maturarea - clase de maturare
- IV.8 Elementele fertilizante din sol IV.9 Clasele, tipurile şi subtipurile de soluri: -Solurile hidromorfe Lacovişti Soluri gleice
- Solurile neevoluate :soluri aluviale Soluri organice ( histosoluri)
- Capitolul V
- MĂSURI ŞI CERINŢE AMELIORATIVE pg 77
- Prognoze provind evoluţia solurilor in zona Murighiol-Dunavăf V.l Consideraţii generale V.2 Nivelul subsidenţei V.3 Rezerva de humus V.4 Gradul de acidifiere V.5 Gradul de salinizare V.6 Concentraţia de carbon organic V.7 Concentraţia de azot şi fosfor
- V.8 Agrotehnica specifica pentru culturile din Delta Dunării V.9 Protecţia solului la diverse substanţe de combatere
- Capitolul VI
- BONITAREA SI EVALUAREA AGROECONOMICĂ
- A TERENURILOR DIN INCINTA
- INDIGUITĂ MURIGHIOL-DUNĂVĂT
- Concluzii
- Bibliografie
Extras din referat
CAPITOLUL I CONSIDERAŢII GENERALE ASUPRA INCINTEI
1.1 LOCALIZARE SI DATE GEOGRAFICE
Perimetrul Murighiol-Dunăvăţ este localizat în vecinătatea peninsuletBunăvăţ şi este delimitată astfel : braţul Sf.Gheorge la nord , horstul dobrogean spre vest, canalul Dunăvăţ în est şi continuat de canalul Fundea către sud
Zona este inclusă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 2800 ha.
t 1.2 ISTORICUL STUDIILOR ŞI CERCETĂRILOR
Primele informaţii despre solurile Deltei Dunării, au fost înregistrate la începutul secolului XX şi sunt atribuite marelui savant Grigore Antipa , datele au fost cuprinse în lucrări publicate în:
-1913-1914, „Câteva probleme ştiinţifice şi economice privitoare la Delta Dunării";
-1914, „Delta Dunării";
-1915, „Wissenschaftlische and wirtschaftiliche;problem des Donaudeltas"; -1941 , „ Marea Neagră " -vol.l:" Ocenografia , bionomia şi biologia generală a Mării Negre „ (cuprinde date interesante despre delta maritimă).
Cercetările savantului român Grigore Antipa au fost continuate între anii 1915-1916 de pedologul rus Nobokih.
Date pedologice suplimentare au fost adunate mult mai târziu de: GustiucX şiChinţajC, „Solurile din Delta Dunării si evoluţia lor";
-Conea Ana , Ghitulescu Nadia, P.Vasilescu(1964) - „ Solurile formate pe loess în Delta Dunării";
-D.Teaci si N.Pop (1964), „Les sols et Ies formations submergees du Delta du Danube,leur characterisation genetique et les problemes de leur utilization rationelle";
Tot in 1964,se evidenţiază prin informaţiile valoroase aduse şi lucrarea domnului doctor IMunteanu împreună cu lonescu N. şi Colios Elena intitulată : Solurile deltei fluvio-maritime a Dunării".
Pentru zona Murighiol-Dunăvăţ , de o mare importanţă este şi studiul elaborat de Domnul doctor inginer LMunteanu în colaborare cu C.Grigoras în 1977,intitulat:"Studiul Pedologie al incintei Murighiol-Dunăvăţ".
în anul 1993 un grup de specialişti din cadrul ICPDD Tulcea , conduşi de cercetătoarea Georgeta Marin, pe baza observaţiilor din intervalul 1987-1993 au elaborat un studiu aprofundat, legat de procesul de subsidenţă ce afectează solul incitei Murighiol-Dunăvăţ.
Anul 1996 a adus cu sine finalizarea unei lucrări de mare anvergură cu titlul „ Soils of the Romanian Danube Delta Reserve " realizat de specialişti romani în colaborare cu cei olandezi.La baza ei au stat atât studii mai vechi legate de Delta Dunării (1913-1964) cât şi studi recente ( 1977 - 1989 ) legate de amenajarea deltei pentru agricultură,stuficultura şi piscicultura , precum şi efectele nocive asupra ecosistemului deltaic dar şi studii de ultima ora 1989-1996.
1.3 SITUAŢIA PEDOLOGICĂ INIŢIALĂ ÎN ZONA INCINTEI MURIGHIOL-DUNĂVĂŢ
înainte de îndiguire şi desecare , unitatea s-a aflat în regim de submersibilitate pe 75% din suprafaţă şi pe intreaga suprafaţă ia viituri (fiind o zonă complet inundabilă ).Cu excepţia grindului de mal al braţului Sf Gheorghe si a celui care însoţeşte fosta gârlă Dunăvăţ -unde relieful atinge cote pană la 1,5 m - restul utvitaţii era reprezentata prirtr-ur şes deltaic coborât, cu cote in jur de 0,08-0,4 m la nord şi predominant sub 0 m(0,10 - 0,3 m) în partea estică şi centrală Fundul cuvetelor lacurilor Cruhlic (Mare si Mic), azi secate , era situat la -1,1 - -l,2m fată de nivelul mării.
Cea mai mare parte a unităţii peste % se găsea în regim submers, permanent sau semipermanent. Mai puţin de lA (grinduri joase şi poalele de grind ) erau în regim de submersibil itate periodică (2-3 luni/an) Suprafeţele fără regim de inmlăştinire erau limitate la partea înaltă (peste 0,8 - 0,9 m ) a grindului fiuviatil al braţului Sf Gheorghe In primii 2-5m de la suprafaţa solului, unitatea Murighiol-Dunăvăţ era alcătuită din depozite fluviatile , fiuvio-lacustre şi lagunare , predominant fine , cu o participare deosebit de importantă a materialelor organice , depozite fluviatile cu intercalaţii ceva mai grosiere (nisipuri lutoase) apar numai în grindul de mal limitrof braţului Sf Gheorghe
Datorită regimului mlăştinos şi semimlăştinos predominau solurile nematurate fizic precum şi solurile turboase Carbonaţii apar în cantităţi mici (3,3-3,5%) sau pot chiar lipsi în orizonturile superioare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Studiu Pedologic - Perimetrul Murighiol-Dunavat.doc