Studiu privind producția de gameți la crapul de crescătorie

Formatiunile de baza al aparatului reproducator sunt gonadele (ovarul si testiculul), cu rol gametopoetic, de formare a ovulelor si spermatozoizilor.

1.1 Originea embrionara

Pestii sunt animale la care cromozomii sexului nu apar pregnant indentificabili , din punct de vedere morfologic, exsistenta unui determinism genetic fiind de obicei dedus ca urmare a rezultatelor obtinute in descendenta . In sprijinul acestei teorii pledeaza faptul ca, in interiorul aceleiasi familii de pesti, pot sa existe mai multe tipuri de determinisme genetice.

Determinarea certa a sexului se poate face in perioada maturarii gonadelor si a fecundarii ( a reproducerii propiu zise), momen in care se relizeaza si identificarea cromozomilor sexuali , precum si influenta factorilor autozomali.

O diferentiere stricta a gonadelor, testicul si ovar, nu apare de la inceputul ontogenezei, existand o perioada “de asteptrare” si un stadiu de nediferentiere sexuala, concordat si de nediferentierea de tip cromozomial. Cele doua tipuri de gonade coexista perioade de timp indelungat, fenomen denumit intersexualitate, pe langa sexul genetic dezvoltandu-se si sexul opus. Chiar si dupa definirea sexului la unii teleosteeni poate aparea fenemenul de inversiune sexuala, gonada transformandu-se in gonada sexuala opusa genetic, dupa ce a functionat fertil o anumita perioada de timp ( astfel la caras testiculul se poate transforma in ovar)

Primul stadiu al diferentierii gonadelor consta intr-o inmultire numerica a celulelor sexuale si somatice, indusa de mitoza si in aparitia epiteliului germinativ. Din cercetarile efectuate de Persov in 1975, si citat de Pasarin B (2004), formarea gonadelor presupune cresterea numerica a celulelor peritonale care produc falduri in zona peretelui abdominal dorsal, intre mezonofros (aparatul excretor) si mezenterul tractusului digestiv. Epiteliul germinativ se distinge printr-un strat celular mai inalt decat restul mezoteliului(denumit cresta germinativa), mezenchinul situat sub acest epiteliu formand stroma gonadei, cu o portiune corticala si una medulara.

Epiteliul germinativ detine doua tipuri de celule: somatice, mai mici ca dimensiune, formate din mezoteliu si celule germinative primordiale (P.G.C), mai mari ca dimensiune. Toate celulele germinale implicate in ovogeneza si spermatogeneza deriva (la crap si alti teleosteeni) din aceste celule germinative primordiale. Numarul celulelor primordiale (P.G.C.) variaza considerabil in interiorul aceleiasi specii precum si intre specii. Conform studiilor efectuate de Riazanceva si Sakun (1980) la o populatii de crap european (Cyprinus carpio) a fost gasit un numar cuprins intre 22-62 P.G.C., iar la o alta intre 3-11 P.G.C.

Dupa aparitia celulelor germinative primordiale(P.G.C.), considerate ca fiind originea formarii gametilor , epiteliul germinativ va forma cordoane cu aspect neregulat, denumite cordoane sexuale (germinative), unite intre ele (anastomozate). In aceasta etapa gonadele nu sunt diferentiate. Epiteliul si creasta germinativa se extind pe intreaga lungime a cavitatii generale (a peritoneului), numai zona centrala a acestora , pozitionata dreptul corpului Wolff, se va transforma in gonada. In etapa imdeiat urmaoare , in functie de modul de dezvoltare a coordonatelor sexuale, va aparea unul din sexe, materializat prin exsistenta unui testicul sau a unui ovar.