Surse de impact antropic major în Berbești

Orasul Berbesti este situat in partea de sud-vest a judetului Valcea, la confluenta raului Taraia cu raul Oltet si se intinde pe o suprafata de 54.34 km2. Din punct de vedere fizico-geografic regiunea luata in studiu, respectiv Berbesti, se caracterizeaza prin urmatoarele:

- Face parte din Subcarpatii Oltetului, fiind situate la limita cu podisul Getic, subsolul prezinta strate de carbine ce au fost notate cu cifre arabe de la I-VIII;

- Relieful are aspect colinar, altitudinea ajunge la 500 m, iar in unele locuri depaseste aceasta valoare. Procesele geomorfologice actuale sunt foarte active in regiunile deluroase cu depozite de argila creand un relief specific cu ravene si ogase, dar si alunecari de teren;

- Clima este temperat continental, cu temperaturii medii anuale cuprinse intre 8.8 ºC – 10.5 º C, astfel in zona exista o clima blanda fata de alte localitati situate la aceasi latitudine deoarece este protejata de aerul rece Siberian; precipitatiile atmosferice depend de la un an la altul, iar media anuala este de 700-800 mm/an;

- Hidrografia este reprezentata de raul Taraia precum si de paraie ; in ceea ce priveste panza freatica, aceasta este bogata;

- Vegetatia este specifica zonelor deluroase predominand padurile de fag dar si padurile de fag in amestec cu alte foioase iar de-a lungul raului Taraia exista o vegetatie azonala;

- Fauna se afla in stransa legatura cu vegetatia, dintre elementele faunistice intalnite in aceasta zona amintim: vulpea, mistretul, caprioara, fazanul, randunica;

- Solurile nu prezinta o fertilitate foarte mare, de aceea acestea trebuie ingrasate chimic si natural; clasele de soluri predominante sunt: argiluvisoluri, combisoluri, soluri neevoluate; cele mai intalnite soluri sunt celeb rune argiluiluviale;

Din punct de vedere economico- geographic, Berbesti este formata din sase sate, acestea sunt de tip rasfirat. Populatia orasului Berbesti este in present de 5830 locuitori, natalitatea a scazut in perioada de tranzitie, iar densitatea populatiei este de 108 locuitori /km2.

Desi, este un oras cu o suprafata redusa, exista numeroase surse de impact antropic major care au dat nastere in decursul timpului la mai multe activitati negative asupra omului si asupra mediului inconjurator si care au modificat peisajul de-a lungul timpului.

Cea mai mare activitate antropica cu impact negativ asupra mediului este exploatarea miniera - Exploatarea Minieră de cariere Berbeşti (E.M.C. Berbeşti). Astfel, prin aceasta activitate are loc exploatarea lignitului inferior, care este utilizat ca materie primă pentru producerea curentului electric în termocentrale şi pentru consumul casnic.

Până în anul 1996 lignitul se exploata şi în subteran. În prezent minele sunt închise, exploatarea realizându-se numai în carieră.

Cariera Berbeşti are ca obiectiv exploatarea lignitului din carierele Berbeşti Vest şi Panga. Cariera Panga este situată în partea estică a orasului Berbeşti, ocupând o suprafaţă totală de 364 hectare.

Exploatarea lignitului în zona Berbeşti a impus serioase modificări asupra reliefului acestei zone. A fost necesar să se excaveze, transporte şi depună în halde, cantităţi enorme de steril, ceea ce a făcut să dispară pur şi simplu dealuri întregi şi să se formeze altele la câţiva kilometri. De exemplu, în punctul Jigăi, unde înainte de depunerea sterilului exista un teren fertil, de luncă, astăzi există „un deal de steril”. Tot datorită exploatărilor miniere, au fost strămutate un număr însemnat de gospodării, fenomen cunoscut sub denumirea de exproprieri şi scoaterea din circuitul silvic a zeci de hectare cu vegetaţie forestieră.

Degradarea mediului este bine observabilă mai ales în satul Valea Mare unde peisajul natural a fost puternic degradat de excavaţiile ce au avut loc aici. În prezent în această zonă nu se mai excavează, dar în urma lucrărilor efectuate, aici au rămas imagini de neînchipuit: gropi adânci, vegetaţie distrusă.

Întreaga zonă este puternic poluată cu praf de cărbune şi steril, dar şi din punct de vedere fonic este afectata de către utilajele, maşinile şi instalaţiile implicate în procesul de producţie. De exemplu, în zona Berbeşti, transportoarele cu bandă se află la câteva sute de metri de locuinţele sătenilor, iar zgomotul produs de acestea în timpul funcţionării este asurzitor.

Prin exploatarea cărbunelui în zona Berbeşti-Alunu, omul a intervenit în modificarea peisajului geografic- , în partea sud-vestică a orasului a apărut prin depunerea sterilului din Dealul Roşu, o haldă care se întinde pe câteva hectare. Acelaşi lucru se întâlneşte şi în partea de nord , la limita cu comuna Mateeşti, unde se transportă sterilul din cariera Panga. Atât haldele cât şi instalaţiile auxiliare pentru benzile transportoare au afectat întinse suprafeţe arabile. De asemenea, regimul apelor subterane a fost puternic influenţat de lucrările de exploatare la zi a cărbunelui si datorita acestei actiuni, prin captarea pânzei freatice sau dispariţia acesteia, s-a trecut la alimentarea cu apă potabilă din reţeaua amenajată din râul Olteţ.

In plus, precipitaţiile care cad asupra acestor depozite de steril dau naştere fenomenului de solubilizare chimico-bacteriană a sulfurilor metalice pe care le conţin, cu producerea unor soluţii care deţin o cantitate mai mică sau mai mare de cupru şi alte metale grele. Aceste soluţii nevalorificate se pierd prin infiltrare în teren şi în pânzele de ape subterane din zonă sau pot ajunge în reţeaua hidrografică locală şi regională.

O altă activitate cu impact antropic major este cea de defrişare a pădurilor şi distrugerea covorului vegetal care s-au soldat cu distrugerea unor specii sau migrarea altora, către zone care să asigure condiţiile de viaţă şi climatul caracteristic speciilor respective.

Suprafaţa agricolă a comunei Berbeşti însumează în prezent 2683 hectare, adică aproximativ 51% din suprafaţa totală a comunei, pădurile – ocupă o suprafaţă de 1860 hectare, ceea ce reprezintă 34,5% din suprafaţa totală a comunei şi 69,2% din suprafaţa neagricolă.

O alta sursă de impact antropic este reprezentată prin suprafeţele ocupate cu clădiri, care au cunoscut o creştere semnificativă, datorită tendinţei cetăţenilor comunei de a amplasa construcţiile anexe din gospodăriile personale cât mai departe una de alta.

In paralel cu creşterea suprafețelor ocupate cu clădiri, a crescut şi poluarea aerului deoarece in Berbesti nu există încălzire cu gaze ci cu cărbuni, astfel in fiecare iarna aerul este foarte poluat

POLUAREA IN BERBESTI. SURSE DE POLUANTI

Conform Studiului de Impact asupra Mediului, realizat în februarie 2000, a fost evidențiată extincția unor specii, concomitent cu periclitarea altora. Astfel, în ceea ce priveşte numărul speciilor vegetale, un studiu al instituției ICSITPML SA CRAIOVA, prezintă următoarea situație:

- înainte de începerea exploatării lignitului în zona colinară şi carboniferă a regiunii existau 806 specii de cormofite, din care 45 reprezentau specii rare sau periclitate;

- analiza florei actuale a permis evidențierea unui număr de numai 389 specii de cormofite dintre care numai 16 au regim de specii endemice rare sau periclitate. Este de remarcat faptul că unele specii au căpătat acest statut prin dispariția biotopului specific, situație determinată de exploatarea minieră.

In ceea ce priveşte Cariera Panga, nu a fost realizată o inventariere a speciilor vegetale şi animale, însă, în mod evident, exploatarea a determinat şi va determina înlăturarea şi chiar dispariția majorității speciilor animale şi vegetale.